Autori > Ion Pillat
Delfi
In spate zid de stanca arde-n cer
Pe care torc cununi vulturii.
in fata, pravalita-n golful clar,
Umbrirea verde stinsa a padurii.
Sfintita de oracol si altar,
Piezis o raza taie inserarea.
si cum coboara caprele si pier,
Cresc clopotei din vreme, ca izvoare.
Lumina peste marmure da maci,
Dar grabnic innoptarea le culege
Si trupuri de coloane stau ca magi
Sa-nfrunte visul, veacul sa-l dezlege.
E umbra timpului, pe care sed
Sub Fedriadele nemuritoare.
Teatru, stadiu, temple - nu-i mai vad:
Apollo suna-n mine viers de soare.
Delfi
Aceasta pagina a fost accesata de 618 ori.