• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Gustar

Nu-i vara si nu-i toaman: e vremea cand in tine,
Pe inserari senine, un dor de duca-ti vine.

Cand noptile sunt clare si cerul e paharul
De sticla care zvarle cu stele, ca zarul

Pe drumuri departate sa prinda calatorul.
Pe casa parasita voi trage greu zavorul.

Si voi porni la ceasul cand toaca bate rar...
Taind calare vadul sub lunca din hotar,

Opri-voi murgu-n spume pe malul rupt de ape,
In ochi sa-mi iau atata cat sufletul incape:

Zavoiul plin de umbre, ca un altar colina
Si-n soare apune muntii incremenind lumina.

Sorbi-voi haiduceste privirea pana-n fund
Si pe clestarul serii nu voi lasa, rotund.

Decat un bob de roua ce licare plapand -
Intaia stea imi arde in noapte si in gand.

Strang bine calu-n pulpe si pinteni dau s-ajung
La hanul vechi ce-atine sub plute drumul lung.

Imi leg de-o pluta murgul si bat in poarta silnic
Ca sa-mi rasari, voinica, hangita stransa-n valnic,

Cu ochii de vadana, cu bratul alb si plin -
Sa-ti cer culcus la noapte si o oca de vin.

Mi-aduci, cu rata fripta pe varza, vinu-n oala -
Te-ntreb mirat: - Sa fie chiar hanul lui Manjoala?

Dar nu raspunzi si-n juru-mi e cald, icoana nu-i,
Miroase a iubire, a mere, a gutui.






Gustar


Aceasta pagina a fost accesata de 751 ori.