Autori > Ion Pillat
Himet
Profanat de nici o casa,
Umulit de nici un templu,
Munte gol, te rog ma lasa
Forma pura sa-ti contemplu.
Zeii n-au voit s-ascunda
Cu paduri si umbra moale
Fruntea nalta si rotunda,
Umerile tale goale.
Dar lipsit de vreo podoaba,
Soarele il ai si cerul
Si Athena ca o roaba
Sa-ti invaluie misterul.
Lasa barbarii sa vina,
Din tari triste, de departe!
De durerea ta senina
Cum vrei tu sa aiba parte?
Cum vrei tu sa inteleaga
Luminoasa-nvatatura,
Cand in suflet bezna-i leaga
Tot de patimi si de ura.
Dar ingaduie-mi doar mie,
Care cred in cer cu soare,
Sa-ti astern o poezie
Ca si umbrele usoare
Cand amurgul mi le scoate
Si le-ntinde pe-ndelete
Pana noaptea le ia toate,
Munte, plin de violete!
Himet
Aceasta pagina a fost accesata de 632 ori.