Autori > Ion Pillat
In vie
Tot mai miroase via a tamaios si coarna
Mustos a piersici coapte si crud a foi de nuc…
Vezi, din zavoi sitarii spre alte veri se duc;
Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de ma-ntoarna?
Nu e amurgul inca, dar ziua e pe rod
Si soarele de aur da-n parg ca o gutuie…
Acum – omida neagra – spre poama lui se suie
Taras, un tren de marfa pe-al Argesului pod.
Cu galben si cu rosu isi coase codrul ia.
Prin foi lumina zboara ca viespi de chihlimbar.
O ghionoaie toaca intr-un agud, si rar
Ca un ecou al toamnei raspunde tocalia...
S-a dus. Si iarasi suna… si tace. Dar aud
- Ecou ce adormise si-a tresarit deodata –
In inima cum prinde o toaca-ncet sa bata
Lovind in amintire ca pasarea-n agud.
In vie
Aceasta pagina a fost accesata de 634 ori.