Autori > Ion Pillat
Iosif teslaru
Ea il privea cum manuia rindeaua
Pe blani de brad. Cioplit si el in lemn,
Nu banuia teslarul ca in greaua
Penumbra-a candelii cu untdelemn,
Maria sta pazind intruchiparea
Lui Dumnezeu in trupul ei curat.
Dar cum, marita, flacara in para
Luminii-i da obrazu-adevarat,
Iosif, stergand nauc sudoarea fruntii,
A ridicat in blestem pumni semeti -
Cand, iata, cu un pas ce misca muntii,
Lasand icoana goala pe pereti,
Un inger cobori: acelasi - din Vestire,
Maria insa nu-l mai cunoscu.
Iosif teslaru
Aceasta pagina a fost accesata de 589 ori.