Autori > Ion Pillat
La culesul viei
Toamna si-a intins marama de arama pe zavoi;
Taie aerul cu zboruri mici si frane, randunele;
Frunze cad si-n praf de aur, de la munte dupa ele
Pica si treptat se umfla garla turmelor de oi.
Am lasat pridvorul casei sub umbrarele de nuci;
Urmarind, urmand poteca, sipotul de apa vie;
Pasul nostru sperie sturzii hrapareti si sus in vie,
Dulci se parguiesc la soare strugurii de pe butuci.
Sa-i opreasca de la jafuri nu vedem nici un pandar
Si ciorchina rumenita, bob cu bob, o s-o aleaga...
Nu te-mpotrivi, iubito: e al lor al toamnei dar,
Lasa-te de voie buna, bratul meu sa te culeaga!
La culesul viei
Aceasta pagina a fost accesata de 940 ori.