Autori > Ion Pillat
Rod
Pamant umbrit de brazde cat duc ochii.
In zare muntii mai batrani ca tara.
Lui Lerui-Ler si a zeitei Dochii.
Din cer cocori coboara primavara.
Din foisor se-aud talangi cum suie
Tarand spre culmi paraiele de oi.
In suflete, vechi doruri se descuie
Si infloresc pe merii inca goi.
Samanta grea de grau si de secara
Din mii de mani se varsa din belsug,
Dar visul cantand sub salci la moara
Nu-i trebuie, sa rodeasca, nici un plug.
Rod
Aceasta pagina a fost accesata de 636 ori.