• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Sarcofagele

- with Psyche, my Soul ...
E.A.Poe



Murea o luna alba pe zarea de opal
Si plopii-n nemiscarea vapaii selenare
In siruri nesfarsite se oglindeau in mare
Nu se-auzea nici vuiet nici spargere de val.

Si singur cu-al meu suflet - cu Psyche - drept tovaras,
Cutreieram tinutul mergand inspre Apus.
Iar, cand prin frunza rara isi stinse Hesperus
Lumina ca o veste ca zori de zi vin iaras,

Zarit-am cu umire trei sarcofage-n rand.
Erau ciclopeene si foarte vechi pesemne,
Aveau pe ele puse necunoscute semne,
Si tremurau pe ele lungi ramuri frematand.

De-arama era unul si altul de potir.
Al treilea-n frontonul de marmura curata
O fuga de centauri semeti purta sapata;
Iar de zapada stancii un rosu trandafir

Isi agatase floarea  de sange. - Am intrebat:
- Aceste sarcofage, o Psyche, ce sint oare?
Dar ea, batand din aripi cu pene de ninsoare,
A inceput sa planga si mi-a raspuns ciudat:

O, nu-ntreba! Mai bnine sa ne vedem de drum
Pe orizont se-nalta tot mai aproape alba.
Dar fata-i de lumina mai palida ca nalba
Era ... Simteam in mine o inima de scrum.

- Aceste sarcofage doresc sa stiu ce sint.
O, Psyche, trista Psyche, cu aripi de zapada!
Dar ea-n tarana pene de nea lasand sa cada
Parea din zbor ranita cazuta pe pamant.

Si imi sopti in pripa: De vrei, nebune, stai.
Aceste sarcofage cuprins sub stranii rune
Faptura celor care au fost in vremi strabune
Fauritori in viata de-al fericirii rai.

Sub friza de arama, pe care luptatori
Se-nfrang si se resfira de veacuri, dar zadarnic,
Azi doarme Alexandru, ce-n cuceriri fu darnic.
Arcasul biruintei cu ochi fulgeratori.

Pe piatra purpurie,umbriti de oleandru,
Trec faunii padurii si nimfele silvane.
Sub teoria frizei pagane, sub frontoane.
Cu Hero mai viseaza acelas vis Leandru.

Pe marmura ce-nvie cand luna e pe cer,
Centauri fug in lupta cu-nvingatorul Hidrei
Citind nisipul vremii si clipele clepsidrei
Isi doarme nemurirea cu ochii stinsi Homer.

-Atunci strigat-am: Psyche, luceferii dispar,
Si ceata diminetii se-nalta lungi fasii...
Aproape-i alba zana cu flori trandafirii,
Robita fericire in lume vina iar!

Deschide sarcofagul cu tainic epitaf!
Si Psyche ingrozita impinse de arama -
Lumina da navala si umbra o sfarama,
Dar Alexandru unde-i? ... Vad pulbere si praf.

Si am simtit in mine o inima de scrum:
-Orice izbanda-n veacuri e sora cu uitarea.
Nebunii stapaneasca! E vremea ca si marea.
Si alti razboinici calca mereu acelasi drum.

Nemuritor e singur copilul lui Eros -
Ramane nestirbita si vecinica iubirea.
O, Psyche, da-ne iarasi din moarte fericirea
A lui Leandru tanar s-a Herii din Sextos.

Dar ingropandu-si capul sub aripi de zapada,
Cazandu-mi la picioare Psycheea tremurand:
- O, paraseste dorul! o, vino! si pe rand
Ea penele curate in praf lasa sa cada.

Si ridicat-am singur capacul de porfir:
Sub piatra rasturnata nu mai era nimica.
Stateam legat de spaima si ma-nghetase frica
Nemaiputand pricepe al amintirii fir.

Iar Psychee se sculase. Se-apropia acum
Dar marmura-nflorita de vraja diminetii,
- Mai trista parca Psyche in raza diminetii -
Si eu simteam in mine o inima de scum.

- O, lasa sarcofagul din urma! Nu-l atinge!
Menita a fost poate sa moara nemuirea.
Sa crezi in fericire e poate fericirea...
Petale de lumina pe noi lumina ninge,

Rasare zeul zilei pe zarea de opal,
Si plopii-n asteptarea zambirilor solare
In sesuri nesfarsite se oglindesc in mare
Si auzim doar freamata si murmur lung de val...






Sarcofagele


Aceasta pagina a fost accesata de 654 ori.