Autori > Ion Pillat
Suleimanie
Cad frunzele greoi din pomul inserarii -
Un muezin vrajind pe sus, le-a scuturat,
Ba nu - porumbi brumati pe marmurile scarii
Ca umbre, desirand albastru, au zburat.
In pene pasari duc amurgul pan' la Pera...
Dar noi, lasand pe-aripi vazduhul, ne-am oprit
In curte, logodind geamia cu tacerea
Si chiparosii suri cu cerul inflorit.
Privim Stambulul cum treptat in vis se pierde,
Amurgul cu turban de neguri strans pe cap,
Il duce sub un cer de sticla roz si verde
In care suliti lungi de minarete-ncap.
Ca un copil sufland usor clabuci cu paiul.
Cu raza-i umfla-n zari cupole de geamii -
Orasul ireal se clatina ca raiul
Si de-o sa zboare-n cer deodata, nu mai stii...
Caci surd in Ramazan a bubuit semnalul.
Sunt stele sau lumini ce pe moschei rasar,
Cand sufletul in barci isi tremura fanalul
Pe-un Corn de Aur stins si vanat, spre Fanar?...
Suleimanie
Aceasta pagina a fost accesata de 607 ori.