Autori > Ion Pillat
Trandafirul
Imbalsamand pamantul cu alba ei minune,
O roza peste noapte a inflorit in parc
Pe soclul de pe care din vremile strabune
Isi incordeaza Eros nebiruitul arc.
Dar una cate una, petalele nebune
S-au scuturat de dorul semetului monarc
Si cand veni blajinul amurg, in soare-apune
Culese floarea moarta pe marmura din parc.
Asa se stinse tainic cea mai frumoasa roza
Ca sa invie astazi in trupul tau divin,
Mai luminoasa parca-n a ei metamorfoza...
Dar nu chema, iubito, arcasul sibilin
Ce calca sub picioare in serile cernite
Zapada timpurie a rozei ofilite.
Trandafirul
Aceasta pagina a fost accesata de 629 ori.