Autori > Alexandr Puskin
Imi ierti, tu, oare?
Îmi ierţi tu oare geloasele vise,
Si indoielile nebunei iubiri ce-ti port?
Tu credinciosa-mi esti:de ce iti place
Imaginatia mereu,sa-mi pui pe jar,pe foc?
Inconjurata de-a admiratorilor gramada,
De ce vrei,tuturor,sa li te arati draga,
Si sa le dea nadejdi desarte,
Cand dulce,cand straina,privirea-ti minunata?
Imi stapinesc cu greu,ganduri intunecate,
Credinta ca-n iubire,fericit sa fiu ,nu-mi este dat.
Nu vezi ca-n pasionata adunatura,
Strain sant la discutii,tacut si singur,
Si ard in taina de necaz ca nu-mi acorzi,
Prieten crud,nici un cuvant,nici o privire !
De vreau sa plec,cu frica,rugatoare,
Nu ma urmeaza a ta privire
Cand poarta,o alta frumusete,
Cu mine,discutii cu dublu inteles –
Tu esti linistita;reprosu-ti vesel,
Pe mine ma ucide..iubire-n el nu vad…
Spune-mi inca,vesnicu-mi rival,
Ce-atata stii ca vrea sa ne desparta,
De ce atat de languros,salut iti adreseaza?
Ce este pentru tine el?Spune-mi ce drept
Are sa devina palid si gelos sa fie?
In ceasurile pustii,dintre inserare si lumina,discreta,
Fara de mama,singura,aproape dezbracata,
De ce,ar trebui,la tine sa-l primesti?
Dar eu te vreau..Cand singuri santem,
Atata de draguta esti!Privirea ta,
Este asa fierbinte!Cuvintele iubirii tale
Sant pline de sinceritatea din sufletul tau!
Iti razi de chinurile prin care trec;
Dar eu te iubesc si te inteleg.
Dulce prieten,te rog sa nu ma chinui:
Nu stii,cat de aprins te pot iubi,
Prin ce cumplite chinuri trec,nu stii…
Si indoielile nebunei iubiri ce-ti port?
Tu credinciosa-mi esti:de ce iti place
Imaginatia mereu,sa-mi pui pe jar,pe foc?
Inconjurata de-a admiratorilor gramada,
De ce vrei,tuturor,sa li te arati draga,
Si sa le dea nadejdi desarte,
Cand dulce,cand straina,privirea-ti minunata?
Imi stapinesc cu greu,ganduri intunecate,
Credinta ca-n iubire,fericit sa fiu ,nu-mi este dat.
Nu vezi ca-n pasionata adunatura,
Strain sant la discutii,tacut si singur,
Si ard in taina de necaz ca nu-mi acorzi,
Prieten crud,nici un cuvant,nici o privire !
De vreau sa plec,cu frica,rugatoare,
Nu ma urmeaza a ta privire
Cand poarta,o alta frumusete,
Cu mine,discutii cu dublu inteles –
Tu esti linistita;reprosu-ti vesel,
Pe mine ma ucide..iubire-n el nu vad…
Spune-mi inca,vesnicu-mi rival,
Ce-atata stii ca vrea sa ne desparta,
De ce atat de languros,salut iti adreseaza?
Ce este pentru tine el?Spune-mi ce drept
Are sa devina palid si gelos sa fie?
In ceasurile pustii,dintre inserare si lumina,discreta,
Fara de mama,singura,aproape dezbracata,
De ce,ar trebui,la tine sa-l primesti?
Dar eu te vreau..Cand singuri santem,
Atata de draguta esti!Privirea ta,
Este asa fierbinte!Cuvintele iubirii tale
Sant pline de sinceritatea din sufletul tau!
Iti razi de chinurile prin care trec;
Dar eu te iubesc si te inteleg.
Dulce prieten,te rog sa nu ma chinui:
Nu stii,cat de aprins te pot iubi,
Prin ce cumplite chinuri trec,nu stii…
Imi ierti, tu, oare?
Aceasta pagina a fost accesata de 606 ori.