Autori > Alecu Russo
Despre Steaua Dunarii
Ostenit de furtunoasele caslegi ale acestui an, care nu seamana a tine toate frumoasele fagaduinte ce bucurase inimile si nadejdile romanilor la inceputul lui, m-am dus spre tara, pentru a rasufla si pentru a zice ca cel cantec mai moldovenesc decat toate cantecele:
Vara, vara, muma noastra,
Ia bruma de pe fereastra
si zapada de pe coasta,
si o fa iar rotagoala,
Sa ma mai dau ici de vale,
Sa mai clantai din pistoale;
Sa mai vad soarele lucind,
Sa mai vad iarba dand,
Codrii inverzind;
S-aud copilasii chiuind,
Ciobanasii fluierand.
Din acest umor carnavalesc, primblat douazeci si patru ceasuri intr-un targ de munte, unde odinioara, in cinstea patriei, am fost locuitor, am facut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ti le impartasi.
I. Ca numarul abonatilor la Steaua Dunarii ar fi mare... desi mare... daca!... Pot oare spune acest daca?... Nu te vei mania si supara ca alti redactori... care nu se multumesc a fi numai redactori, dar vor a fi scoala, sau cel putin un eho al scoalelor muncite de Romania literara, moarta, precum stii, pe campul bataliei, si nu fara cinste. Iubite redactore! "Ce a fi a fi", — zice eroismul nepasator roman. Asadar, acest daca este... daca s-ar putea rosti mai moldoveneste cele scrise, care pentru noi, poliglotii, sunt negresit foarte frumoase, dar pentru multi moldoveni de prin tara si de prin munti, unde razbate Steaua, sunt moarte. Ada-ti aminte de Patria, ce nu o intelegeam nici tu, nici eu, desi scrisa pe hartie frumoasa, cum nu se fabricheaza la Piatra. Munceste-ti pana si pune o zabala strainismului. in adevar, strainismul ne-a desteptat odata, dar incepe de o vreme si sub toate chipurile a ne inadusi, intocmai ca acei facatori de bine, care scot pe nas binele ce au avut noroc de a putea face. Esti intelept, indatoreste pe corespondentii d-tale la intelepciune.
II. Alta descoperire, ce nu este noua, este neregulata expeditie a Iasilor. III. Greutatea ce simte romanul de a plati, si placul lui de a prelungi creditul sau, fie moral, fie personal, fie cu amanet, pana la sfarsitul lumii, se poate, de nu ai fi judecator la Berlin, adica Vornicia de aprozi si Divan de intarituri. Cumpaneste si dezleaga cum se poate uni asta greutate cu fala vestita, cu mana darnica si inima cea deschisa a romanului...
IV. Alta descoperire am facut, ca raul e lipicios ca ciuma si ca rapana; sunt cativa ani, lasasem targul sub munti linistit, strain de alte galcevi decat galcevi de cherestea si producte: strain de Bucuresti, strain de Blaj si de Iasi. Astazi... Oare cine a fost apostolul babiloniilor putregaioase?... Copilandrii infasurati in ardelenismul, sarsailismul si alte isme ale Academiei?... Profesorii scoalelor satesti, vreau sa zic primare?... Colonistii greci, turci, nemti, lesi ce impoporeaza acest targ?... Zimbrul... Steaua... Romania literara... sau cel namol de rele talmaciri ce le vand Iasul si Bucurestii?... Adevarul este ca si aicea incep oamenii a nu se mai intelege, acum ca este nevoie de intelegere; si, neuniti in vorba, sunt toti uniti a cere ca Steaua sa scrie pentru obste, obstea cea nepoligloata, nelatina, nefrantusca, ca sa poata bietii oameni avea o legatura, un locusor pe pamantul moldovenesc, unde sa se vorbeasca moldoveneste. stiu ca, de ti-ar cere o jertfa mare acest targ, sau alt targ, sau si tara intreaga, ai face jertfa. Jertfeste dar pentru cititori o fila, o coloana sau un capat de coloana, unde frumusetile stilului si ale cuvantologiei sa lipseasca cat mai mult se poate. Da-ne idei multe si bune in limba proasta, si cititorii te vor binecuvanta, si Steaua va creste, de s-a face un soare. Hristos nu a spus oare ca vorbeste pentru prosti si lipsiti, si oare slut vorbea Hristos? Desi vorbea nu in limba fariseilor si a carturarilor, ci in limba lui Petru pescarul. Cu o a doua scrisoare ti-oi impartasi a cincea descoperire, daca acestea iti plac. Descoperirea este o calatorie in Moldova la 1817 facuta de doi ofiteri din gardia lui Napoleon, in urma desfiintarii armiei franceze, zise L'armee de la Loire. Urmariti de patimile reactionare ale vremii, haituiti de politia frantuzeasca in Francia, in Svitera, in Germania toata, la Varsovia, in Cracovia, Moldova fu un liman pentru dansii; impresiile lor tiparite la 1822 ne pot da o stiinta de mai multe naravuri moldovenesti ale acelei vremi.
Vara, vara, muma noastra,
Ia bruma de pe fereastra
si zapada de pe coasta,
si o fa iar rotagoala,
Sa ma mai dau ici de vale,
Sa mai clantai din pistoale;
Sa mai vad soarele lucind,
Sa mai vad iarba dand,
Codrii inverzind;
S-aud copilasii chiuind,
Ciobanasii fluierand.
Din acest umor carnavalesc, primblat douazeci si patru ceasuri intr-un targ de munte, unde odinioara, in cinstea patriei, am fost locuitor, am facut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ti le impartasi.
I. Ca numarul abonatilor la Steaua Dunarii ar fi mare... desi mare... daca!... Pot oare spune acest daca?... Nu te vei mania si supara ca alti redactori... care nu se multumesc a fi numai redactori, dar vor a fi scoala, sau cel putin un eho al scoalelor muncite de Romania literara, moarta, precum stii, pe campul bataliei, si nu fara cinste. Iubite redactore! "Ce a fi a fi", — zice eroismul nepasator roman. Asadar, acest daca este... daca s-ar putea rosti mai moldoveneste cele scrise, care pentru noi, poliglotii, sunt negresit foarte frumoase, dar pentru multi moldoveni de prin tara si de prin munti, unde razbate Steaua, sunt moarte. Ada-ti aminte de Patria, ce nu o intelegeam nici tu, nici eu, desi scrisa pe hartie frumoasa, cum nu se fabricheaza la Piatra. Munceste-ti pana si pune o zabala strainismului. in adevar, strainismul ne-a desteptat odata, dar incepe de o vreme si sub toate chipurile a ne inadusi, intocmai ca acei facatori de bine, care scot pe nas binele ce au avut noroc de a putea face. Esti intelept, indatoreste pe corespondentii d-tale la intelepciune.
II. Alta descoperire, ce nu este noua, este neregulata expeditie a Iasilor. III. Greutatea ce simte romanul de a plati, si placul lui de a prelungi creditul sau, fie moral, fie personal, fie cu amanet, pana la sfarsitul lumii, se poate, de nu ai fi judecator la Berlin, adica Vornicia de aprozi si Divan de intarituri. Cumpaneste si dezleaga cum se poate uni asta greutate cu fala vestita, cu mana darnica si inima cea deschisa a romanului...
IV. Alta descoperire am facut, ca raul e lipicios ca ciuma si ca rapana; sunt cativa ani, lasasem targul sub munti linistit, strain de alte galcevi decat galcevi de cherestea si producte: strain de Bucuresti, strain de Blaj si de Iasi. Astazi... Oare cine a fost apostolul babiloniilor putregaioase?... Copilandrii infasurati in ardelenismul, sarsailismul si alte isme ale Academiei?... Profesorii scoalelor satesti, vreau sa zic primare?... Colonistii greci, turci, nemti, lesi ce impoporeaza acest targ?... Zimbrul... Steaua... Romania literara... sau cel namol de rele talmaciri ce le vand Iasul si Bucurestii?... Adevarul este ca si aicea incep oamenii a nu se mai intelege, acum ca este nevoie de intelegere; si, neuniti in vorba, sunt toti uniti a cere ca Steaua sa scrie pentru obste, obstea cea nepoligloata, nelatina, nefrantusca, ca sa poata bietii oameni avea o legatura, un locusor pe pamantul moldovenesc, unde sa se vorbeasca moldoveneste. stiu ca, de ti-ar cere o jertfa mare acest targ, sau alt targ, sau si tara intreaga, ai face jertfa. Jertfeste dar pentru cititori o fila, o coloana sau un capat de coloana, unde frumusetile stilului si ale cuvantologiei sa lipseasca cat mai mult se poate. Da-ne idei multe si bune in limba proasta, si cititorii te vor binecuvanta, si Steaua va creste, de s-a face un soare. Hristos nu a spus oare ca vorbeste pentru prosti si lipsiti, si oare slut vorbea Hristos? Desi vorbea nu in limba fariseilor si a carturarilor, ci in limba lui Petru pescarul. Cu o a doua scrisoare ti-oi impartasi a cincea descoperire, daca acestea iti plac. Descoperirea este o calatorie in Moldova la 1817 facuta de doi ofiteri din gardia lui Napoleon, in urma desfiintarii armiei franceze, zise L'armee de la Loire. Urmariti de patimile reactionare ale vremii, haituiti de politia frantuzeasca in Francia, in Svitera, in Germania toata, la Varsovia, in Cracovia, Moldova fu un liman pentru dansii; impresiile lor tiparite la 1822 ne pot da o stiinta de mai multe naravuri moldovenesti ale acelei vremi.
Despre Steaua Dunarii
Aceasta pagina a fost accesata de 577 ori.