Autori > Alecu Russo
Scrisoare catre Nicolae Balcescu (1848)
Draga Balcescule,
Vivat! Victorie! Sunt mandru de voi ceilalti si gloria revolutiei voastre se rasfrange si asupra noastra si asupra tuturor romanilor! inca o data, vivat si glorie, viitorul poate sa nu fie pentru noi, dar nu vom disparea fara sa lasam o ultima amintire despre noi! Dar ce! vorbesc rau despre viitor. Nu, iubite! Mana nu este atat de indemanatica ca sa urmeze inchipuirea frumoaselor planuri pe care le intrevad!
Un mare popor cu o mare ca intaritura, doua fluvii care se numesc Dunarea si Nistru drept centura, cu sange roman in vine, si nici Moldova cu fiicele ei, nici Transilvania ori Banat, ci un pamant romanesc cu o mare capitala, care s-ar chema Roma, daca vrei, cu mari piete numite Piata Poporului, Piata Traiana, Piata lui stefan, Piata lui Mihai, Piata Moldovei, Piata Banatului, Piata Ardealului. si apoi putere, fericire, marire, glorie! Frericiti nepotii nostri! si noi fericiti ca am putut, bine ori rau, contribui la acest lucru.
Abia ieri am aflat despre revolutie. De patru saptamani m-am pierdut in Ungaria si in Banat, unde, vai! libertatea nu este decat un nume! Dragul meu, am putin timp sa-ti scriu, fiindca plec in Bucovina sa-mi intalnesc sefii si camarazii, dar cred folositor pentru interesul public sa-ti spun cateva cuvinte despre Ungaria si libertatile sale... Ungaria este un cuvant gol pentru cine n-o cunoaste decat din ziare, ori din hartile geografice, si cu libertatea s-a desfasurat steagul martial... fii ungur ori moartea... iata lozinca. in toate partile unde a patruns libertatea maghiara, Standrecht-ul a insotit-o; pentru ca 1.500.000 maghiari si 3.000.000 de alti renegati din toate natiunile vor sa-si impuna limba, legile, obiceiurile la 4.000.000 de romani si la 8–10.000.000 de slavi si de germani, carora putin le pasa. Maghiarismul vrea sa ajunga o forta, o putere care sa se sprijine pe Marea Neagra si pe Adriatica, care vrea sa mosteneasca Austria si viseaza imperiul lui Atila... pentru aceasta trebuie ca celelalte popoare sa-si uite originea, limba mamelor lor, sa-si forteze hotarele lor naturale si obiceiurile lor, ca sa se maghiarizeze. Din nenorocire pentru ei, neputinta lor le depaseste sfortarile lor de imaginatie si visurile lor de marire.
Ceea ce m-a facut sa-ti spun aceste lucruri este noutatea care s-a raspandit prin ziare, ca guvernul nostru provizoriu a trimis un agent la Pesta! Draga,eu stiu ca ei trebuie sa faca primul pas; cu Dunarea ei vor fi totdeauna la dispozitia noastra. Ganditi-va la demnitatea tinerei si puternicei noastre renasteri. Impresia acestei ambasade a fost foarte neplacuta romanilor. Dealtfel este antipatica natiunii noastre din toate colturile. Le e frica sa nu ne lasam incurcati in relatii care ne vor ingreuia. Ungurii sunt la aman, ultimatum-ul nostru trebuie sa fie: daca nu independenta aparte ori cu noi a romanilor de aici, cel putin recunoasterea unei nationalitati deosebite a Banatului, a Transilvaniei si a romanilor din Ungaria, care, toti, se ating prin teritoriu, cu limba, institutii, reprezentare. Romanii spera in noi! Desfacerea Ungariei este inevitabila... Asa ca sunt la ultimele mijloace, furcile, violenta si terorismul. si unde aceasta? in Banat, Transilvania si la romanii care locuiesc dincoace de Tisa. Sa nu uitam ca suntem 12.000.000. Cu cat ne vom tine mai tari, cu atat ei vor acorda... caci slavii nu gandesc nimic mai putin decat sa-i inghita, ori sa-i nimiceasca!... Deocamdata romanii de aici se zbat in neputinta si in saracie. Nu uita ca Ungaria isi zice regina fostei Valahii. Traiasca Romania.
Adio, bunul meu, bravul meu... Saruta steagul din partea mea. V-ati purtat bine. Saruta pe toata lumea. Noutatile de la voi au fost primite de dusmanii nostri cu dusmanie.
La revedere, curand la Focsani
A. Sauvegea
Valentineanu, Balaceanu, Filipescu si toti, salutare si fratie nu... fratia ungureasca.
4 iulie 1848, Sibiu
P. S. Draga, cu prima ocazie trimite-mi la Iasi, pe adresa dlui Constantin Duca, bagajul si geamantanul. Adio! Cand ne von revedea, iti voi povesti multe lucruri de aici si cum, dupa ce am izbutit sa scap de Sturdza, era sa fiu spanzurat in Ungaria.
Deviza aici este: libertate ... fratie maghiara sau moartea!
Vivat! Victorie! Sunt mandru de voi ceilalti si gloria revolutiei voastre se rasfrange si asupra noastra si asupra tuturor romanilor! inca o data, vivat si glorie, viitorul poate sa nu fie pentru noi, dar nu vom disparea fara sa lasam o ultima amintire despre noi! Dar ce! vorbesc rau despre viitor. Nu, iubite! Mana nu este atat de indemanatica ca sa urmeze inchipuirea frumoaselor planuri pe care le intrevad!
Un mare popor cu o mare ca intaritura, doua fluvii care se numesc Dunarea si Nistru drept centura, cu sange roman in vine, si nici Moldova cu fiicele ei, nici Transilvania ori Banat, ci un pamant romanesc cu o mare capitala, care s-ar chema Roma, daca vrei, cu mari piete numite Piata Poporului, Piata Traiana, Piata lui stefan, Piata lui Mihai, Piata Moldovei, Piata Banatului, Piata Ardealului. si apoi putere, fericire, marire, glorie! Frericiti nepotii nostri! si noi fericiti ca am putut, bine ori rau, contribui la acest lucru.
Abia ieri am aflat despre revolutie. De patru saptamani m-am pierdut in Ungaria si in Banat, unde, vai! libertatea nu este decat un nume! Dragul meu, am putin timp sa-ti scriu, fiindca plec in Bucovina sa-mi intalnesc sefii si camarazii, dar cred folositor pentru interesul public sa-ti spun cateva cuvinte despre Ungaria si libertatile sale... Ungaria este un cuvant gol pentru cine n-o cunoaste decat din ziare, ori din hartile geografice, si cu libertatea s-a desfasurat steagul martial... fii ungur ori moartea... iata lozinca. in toate partile unde a patruns libertatea maghiara, Standrecht-ul a insotit-o; pentru ca 1.500.000 maghiari si 3.000.000 de alti renegati din toate natiunile vor sa-si impuna limba, legile, obiceiurile la 4.000.000 de romani si la 8–10.000.000 de slavi si de germani, carora putin le pasa. Maghiarismul vrea sa ajunga o forta, o putere care sa se sprijine pe Marea Neagra si pe Adriatica, care vrea sa mosteneasca Austria si viseaza imperiul lui Atila... pentru aceasta trebuie ca celelalte popoare sa-si uite originea, limba mamelor lor, sa-si forteze hotarele lor naturale si obiceiurile lor, ca sa se maghiarizeze. Din nenorocire pentru ei, neputinta lor le depaseste sfortarile lor de imaginatie si visurile lor de marire.
Ceea ce m-a facut sa-ti spun aceste lucruri este noutatea care s-a raspandit prin ziare, ca guvernul nostru provizoriu a trimis un agent la Pesta! Draga,eu stiu ca ei trebuie sa faca primul pas; cu Dunarea ei vor fi totdeauna la dispozitia noastra. Ganditi-va la demnitatea tinerei si puternicei noastre renasteri. Impresia acestei ambasade a fost foarte neplacuta romanilor. Dealtfel este antipatica natiunii noastre din toate colturile. Le e frica sa nu ne lasam incurcati in relatii care ne vor ingreuia. Ungurii sunt la aman, ultimatum-ul nostru trebuie sa fie: daca nu independenta aparte ori cu noi a romanilor de aici, cel putin recunoasterea unei nationalitati deosebite a Banatului, a Transilvaniei si a romanilor din Ungaria, care, toti, se ating prin teritoriu, cu limba, institutii, reprezentare. Romanii spera in noi! Desfacerea Ungariei este inevitabila... Asa ca sunt la ultimele mijloace, furcile, violenta si terorismul. si unde aceasta? in Banat, Transilvania si la romanii care locuiesc dincoace de Tisa. Sa nu uitam ca suntem 12.000.000. Cu cat ne vom tine mai tari, cu atat ei vor acorda... caci slavii nu gandesc nimic mai putin decat sa-i inghita, ori sa-i nimiceasca!... Deocamdata romanii de aici se zbat in neputinta si in saracie. Nu uita ca Ungaria isi zice regina fostei Valahii. Traiasca Romania.
Adio, bunul meu, bravul meu... Saruta steagul din partea mea. V-ati purtat bine. Saruta pe toata lumea. Noutatile de la voi au fost primite de dusmanii nostri cu dusmanie.
La revedere, curand la Focsani
A. Sauvegea
Valentineanu, Balaceanu, Filipescu si toti, salutare si fratie nu... fratia ungureasca.
4 iulie 1848, Sibiu
P. S. Draga, cu prima ocazie trimite-mi la Iasi, pe adresa dlui Constantin Duca, bagajul si geamantanul. Adio! Cand ne von revedea, iti voi povesti multe lucruri de aici si cum, dupa ce am izbutit sa scap de Sturdza, era sa fiu spanzurat in Ungaria.
Deviza aici este: libertate ... fratie maghiara sau moartea!
Scrisoare catre Nicolae Balcescu (1848)
Aceasta pagina a fost accesata de 574 ori.