Autori > Mark Twain


Aventurile lui Huckleberry Finn - Capitolul 43



N-A MAI RĂMAS NIMIC DE SCRIS

De îndata ce-am ramas cu Tom între patru ochi, l-am intrebat ce avusese de gand dupa fuga noastra şi ce-ar fi facut daca evadarea negrului liber ar fi izbutit?
Imi raspunse ca de la bun început avusese de gînd ca, dupa eliberarea lui Jim, sa-l ducem cu pluta la vale si sa traim o viaţa de aventuri, pîn-om ajunge la varsarea fluviului in mare; apoi sa-i spunem ca e liber, sa-l aducem înapoi acasa cu vaporul, clasa-ntîi, şi sa-i platim pentru timpul pierdut.
Urma sa trimitem vorba despre sosirea lui, pentru ca toţi negrii sa-i iasa în întîmpinare şi sa-l duca în oraşel cu torţe şi cu lautari. Astfel, Jim ar fi fost un erou, iar noi la fel.
Cît despre mine, ma gîndeam: las ca-i bine şi-aşa!
Ne-am grabit sa-l scoatem pe Jim din lanţuri, iar tuşa Polly, unchiul Silas si tusa Sally aflara cu cîta sîrguinţa îl ajutase Jim pe doctor sa-l îngrijeasca pe Tom, îl copleşira cu laude şi începura sa-l rasfeţe, dîndu-i sa manînce tot ce-i poftea inima şi scutindu-l de orice munca.
L-am dus pe Jim în odaia bolnavului si ne-am aşezat la taifas. Tom îi dadu lui Jim patruzeci de dolari ca rasplata ca fusese un prizonier aşa de rabdator şi destoinic. Jim era în culmea fericirii.
— Ce ţi-am spus eu, Huck? Ce ţi-am spus eu colo, pe insula Jackson? Ţi-am spus ca Jim are par pe piept si ca asta-i semn bun. Ţi-am spus ca Jim a fost bogat odata si are sa mai fie! Şi uite ca se-adevereste. Asculta ce spune Jim, semnu-i semn. Eu am fost sigur c-o sa fiu iar bogat, cum sînt sigur ca-s aici în clipa asta!
Apoi îi veni rîndul lui Tom sa vorbeasca. Şi vorbi, şi vorbi ...
— Ce-ar fi s-o ştergem de-aici tustrei într-o noapte? spuse el. Facem rost de echipament şi mergem pe Teritoriul Indian, dupa aventuri. Stam acolo vreo doua-trei saptamîni. Ai, ce ziceţi?
— Eu zic sa mergem — i-am raspuns — dar n-am bani pentru echipament şi nu vad cum as putea capata de-acasa, fiindca Babacu s-o fi întors între timp şi-o fi baut toţi banii pe care i-a luat de la judele Thatcher.
— Nu, nu i-a luat — spuse Tom. Banii-s tot acolo, şasa mii de dolari si ceva. Iar taica-tu nu s-a mai întors, cel puţin pîn-am plecat eu.
Atunci Jim rosti cu voce grava:
— Nu se mai întoarce el niciodata, Huck!
— Cum aşa, Jim?
— Nu-ntreba, Huck, dar el nu se mai întoarce niciodata.
Eu însa l-am tot pisat, pîna cînd mi-a spus:
- Ţii minte casa care plutea pe apa? înauntru era un om acoperit, si eu m-am dus şi l-am descoperit, iar pe tine nu te-am lasat sa te-apropii. Da, Huck, te poţi duce oricînd sa-ţi iei banii, fiinca el era omul ala.
Tom e acum aproape cu totul vindecat. Şi-a legat glonţul de un lanţug şi-l poarta la gît, uitîndu-se mereu la el ca la un ceasornic.
Ei, ş-acum n-a mai ramas nimic de scris, si-s tare bucuros, fiindca de-aş fi ştiut dinainte ce greu e sa scrii o carte, m-aş fi lasat pagubaş.
Oricum, alta data nu ma mai apuc eu de-o treaba ca asta.
Socot însa c-o sa fiu nevoit s-o pornesc spre Teritoriul Indian înaintea celorlalţi, fiindca tusa Sally are de gînd sa ma înfieze si sa ma ţivilizeze, şi n-aş putea îndura aşa ceva.
Ştiu eu ce-nseamna!


SFARSIT





Aventurile lui Huckleberry Finn - Capitolul 43


Aceasta pagina a fost accesata de 554 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio