Autori > Mark Twain
Print si cersetor - Capitolul 09 - Serbarea nautica
La orele noua seara, imensa faţada a palatului care da spre fluviu scanteia de lumini.
Fluviul chiar, atat pe cat vederea putea cuprinde în direcţia oraşului, era acoperit de vase de placere, toate împodobite cu lanterne şi culori, leganate vesel de talazuri, ceea ce îl facea sa se asemene cu o imensa gradina luminoasa de flori, tulburata, bland, de briza estivala. Peronul cel mare, de piatra, ale carui trepte coborau pana la nivelul apei, atat de larg cat sa înghesui pe el toata armata unui principat german, prezenta un tablou demn de vazut cu şiragurile sale de halebardieri regali în armura stralucitoare şi nenumaraţi servitori în costume sclipitoare care se duceau şi veneau, urcau şi coborau în graba preparativelor.
Deodata, la un ordin, toate creaturile vii disparura de pe trepte, aerul deveni greu de tacerea aşteptarii.
Atat cat ochiul putea strabate, se vedeau miile de oameni, care, în picioare, pe vase, adapostind ochii de lumina lanternelor şi a torţelor, priveau fix spre palat.
Un şir de patruzeci-cincizeci de barci de gala, alunecau spre peron. Aproape în întregime aurite, prorele şi pupele lor erau sculptate cu multa arta. Unele erau împodobite cu steaguri şi flamuri, altele cu postav de fir de aur şi cu tapiserii pe care erau brodate armorii; altele cu drapele garnisite cu numeroşi clopoţei de argint care înganau o muzica vesela cand briza îi mişca; altele şi mai mareţe, aparţinand seniorilor suitei prinţului, erau garnisite în parti în mod pitoresc, cu scuturi bla-zonate, armele proprietarilor lor.
Fiecare barca de gala, era remorcata de o.alta barca, ce, în afara de vaslaşi, purta un mare numar de soldaţi cu caşti stralucitoare şi o companie de muzicanţi.
Avangarda cortegiului, o trupa de halebardieri, se arata acum în poarta cea mare. Aceştia erau îmbracaţi în mare-ţinuta, cu pantaloni vargaţi cu negru şi brun, cu tunici scurte de postav roşu închis şi albastru, pe care în faţa şi în spate, era brodat blazonul prinţului: trei pene. Pe cap, purtau toce de catifea cu un trandafir de argint la o parte. Codaşii halebarzilor, erau bagaţi, parca în cutii de catifea caramizie fixata în cuie aurite şi împodobita cu ciucuri de aur.
Halebardierii se aranjara pe doua randuri lungi, la dreapta şi la stanga, începand de la poarta palatului şi sfarşindu-se în marginea apei. Un covor gros; jumatate postav, jumatate catifea, fu desfaşurat şi întins între ei de servitorii care purtau livreaua prinţului.
Cand fura gata cu totul, o sonerie de trompete rasuna în interiorul palatului. Muzicanţii de pe fluviu, raspunsera şi doi aprozi ţinand o bagheta alba, ieşira cu pas lent şi majestuos. Erau.urmaţi de un ofiţer, care ducea masa cetaţeneasca. Dupa el venea purtatorul sabiei oraşului, sergenţii de garda în uniforma lor completa, cu insigne pe maneci; apoi primul crainic de arme în camaşa de zale, mai mulţi cavaleri ai ordinului Bain, cu manecile lor împodobite în dantele albe, aghio-tantii lor, judecatorii în robe de materie stacojie, cu coafura lor speciala; lordul Mare Cancelar al Angliei în roba de stofa stacojie, deschisa în faţa şi marginita de petit-gris; o deputaţiune de consilieri municipali în mantale stacojii; somitaţile diferitelor corpuri ale cetaţii în costumele lor de gala. Veneau apoi, doisprezece nobili francezi îmbracaţi admirabil în tunici de damasc alb brodat cu aur, în manteluţe de catifea caramizie dublata cu tafta violeta şi cu pantaloni scurţi de culoare roz-alba. Ei, luara loc în partea de jos a peronului. Faceau parte din suita ambasadorului Franţei. Doisprezece cavaleri din suita ambasadorului Spaniei, îmbracaţi în catifea neagra, fara nici o podoaba, îi urmau.
Dupa ei, veneau mai mulţi membri ai înaltei nobleţi engleze, cu oamenii lor.
O noua sonerie de trompete rasuna în interior şi, în uşa, aparu unchiul prinţului, viitorul duce de Somerset. El purta o jacheta de ţesatura în aur cromat şi un mantou de satin, purpura, împodobit cu flori de aur şi cu arabescuri de fir de argint.
Se întoarse, scoase toca de pene, facu o reverenţa adanca şi începu sa coboare de-a-ndaratelea, înclinandu-se ia flecare treapta. Trompetele sunara pentru a treia oara şi se auzira cuvintele acestea:
- "Loc celui mai mare şi mai puternic Lord, Eduard, Prinţ de Galles!"
Pe creasta zidurilor palatului, limbi de flacari roşii se aprinsera cu o explozie de tunet. Lumea îngramadita pe fluviu, scoase o zgomotoasa urare de bun-venit şi Tom Canty, cauza şi eroul acestei sarbatori, se opri un moment în vazul tuturor şi înclina uşor capul lui princiar
Era îmbracat, somptuos, într-o tunica de satin alb cu plastron de purpura semanat de diamante şi marginit de hermina. Pe deasupra, purta o manteluţa de brocard alb, garnisita cu trei pene, captuşita cu satin albastru, semanata cu perle şi pietre preţioase şi susţinuta cu o agrafa de briliante.
La gatul lui atarna ordinul "Jaretierei" şi mai multe ordine straine şi cand lumina cadea pe el, pietrele scanteiau, focuri orbitoare.
O, Tom Canty! Nascut într-o cocioaba, crescut în baltoacele Londrei, obişnuit cu zdrenţele, cu murdaria, cu mizeria, ce spectacol.
Fluviul chiar, atat pe cat vederea putea cuprinde în direcţia oraşului, era acoperit de vase de placere, toate împodobite cu lanterne şi culori, leganate vesel de talazuri, ceea ce îl facea sa se asemene cu o imensa gradina luminoasa de flori, tulburata, bland, de briza estivala. Peronul cel mare, de piatra, ale carui trepte coborau pana la nivelul apei, atat de larg cat sa înghesui pe el toata armata unui principat german, prezenta un tablou demn de vazut cu şiragurile sale de halebardieri regali în armura stralucitoare şi nenumaraţi servitori în costume sclipitoare care se duceau şi veneau, urcau şi coborau în graba preparativelor.
Deodata, la un ordin, toate creaturile vii disparura de pe trepte, aerul deveni greu de tacerea aşteptarii.
Atat cat ochiul putea strabate, se vedeau miile de oameni, care, în picioare, pe vase, adapostind ochii de lumina lanternelor şi a torţelor, priveau fix spre palat.
Un şir de patruzeci-cincizeci de barci de gala, alunecau spre peron. Aproape în întregime aurite, prorele şi pupele lor erau sculptate cu multa arta. Unele erau împodobite cu steaguri şi flamuri, altele cu postav de fir de aur şi cu tapiserii pe care erau brodate armorii; altele cu drapele garnisite cu numeroşi clopoţei de argint care înganau o muzica vesela cand briza îi mişca; altele şi mai mareţe, aparţinand seniorilor suitei prinţului, erau garnisite în parti în mod pitoresc, cu scuturi bla-zonate, armele proprietarilor lor.
Fiecare barca de gala, era remorcata de o.alta barca, ce, în afara de vaslaşi, purta un mare numar de soldaţi cu caşti stralucitoare şi o companie de muzicanţi.
Avangarda cortegiului, o trupa de halebardieri, se arata acum în poarta cea mare. Aceştia erau îmbracaţi în mare-ţinuta, cu pantaloni vargaţi cu negru şi brun, cu tunici scurte de postav roşu închis şi albastru, pe care în faţa şi în spate, era brodat blazonul prinţului: trei pene. Pe cap, purtau toce de catifea cu un trandafir de argint la o parte. Codaşii halebarzilor, erau bagaţi, parca în cutii de catifea caramizie fixata în cuie aurite şi împodobita cu ciucuri de aur.
Halebardierii se aranjara pe doua randuri lungi, la dreapta şi la stanga, începand de la poarta palatului şi sfarşindu-se în marginea apei. Un covor gros; jumatate postav, jumatate catifea, fu desfaşurat şi întins între ei de servitorii care purtau livreaua prinţului.
Cand fura gata cu totul, o sonerie de trompete rasuna în interiorul palatului. Muzicanţii de pe fluviu, raspunsera şi doi aprozi ţinand o bagheta alba, ieşira cu pas lent şi majestuos. Erau.urmaţi de un ofiţer, care ducea masa cetaţeneasca. Dupa el venea purtatorul sabiei oraşului, sergenţii de garda în uniforma lor completa, cu insigne pe maneci; apoi primul crainic de arme în camaşa de zale, mai mulţi cavaleri ai ordinului Bain, cu manecile lor împodobite în dantele albe, aghio-tantii lor, judecatorii în robe de materie stacojie, cu coafura lor speciala; lordul Mare Cancelar al Angliei în roba de stofa stacojie, deschisa în faţa şi marginita de petit-gris; o deputaţiune de consilieri municipali în mantale stacojii; somitaţile diferitelor corpuri ale cetaţii în costumele lor de gala. Veneau apoi, doisprezece nobili francezi îmbracaţi admirabil în tunici de damasc alb brodat cu aur, în manteluţe de catifea caramizie dublata cu tafta violeta şi cu pantaloni scurţi de culoare roz-alba. Ei, luara loc în partea de jos a peronului. Faceau parte din suita ambasadorului Franţei. Doisprezece cavaleri din suita ambasadorului Spaniei, îmbracaţi în catifea neagra, fara nici o podoaba, îi urmau.
Dupa ei, veneau mai mulţi membri ai înaltei nobleţi engleze, cu oamenii lor.
O noua sonerie de trompete rasuna în interior şi, în uşa, aparu unchiul prinţului, viitorul duce de Somerset. El purta o jacheta de ţesatura în aur cromat şi un mantou de satin, purpura, împodobit cu flori de aur şi cu arabescuri de fir de argint.
Se întoarse, scoase toca de pene, facu o reverenţa adanca şi începu sa coboare de-a-ndaratelea, înclinandu-se ia flecare treapta. Trompetele sunara pentru a treia oara şi se auzira cuvintele acestea:
- "Loc celui mai mare şi mai puternic Lord, Eduard, Prinţ de Galles!"
Pe creasta zidurilor palatului, limbi de flacari roşii se aprinsera cu o explozie de tunet. Lumea îngramadita pe fluviu, scoase o zgomotoasa urare de bun-venit şi Tom Canty, cauza şi eroul acestei sarbatori, se opri un moment în vazul tuturor şi înclina uşor capul lui princiar
Era îmbracat, somptuos, într-o tunica de satin alb cu plastron de purpura semanat de diamante şi marginit de hermina. Pe deasupra, purta o manteluţa de brocard alb, garnisita cu trei pene, captuşita cu satin albastru, semanata cu perle şi pietre preţioase şi susţinuta cu o agrafa de briliante.
La gatul lui atarna ordinul "Jaretierei" şi mai multe ordine straine şi cand lumina cadea pe el, pietrele scanteiau, focuri orbitoare.
O, Tom Canty! Nascut într-o cocioaba, crescut în baltoacele Londrei, obişnuit cu zdrenţele, cu murdaria, cu mizeria, ce spectacol.
Print si cersetor - Capitolul 09 - Serbarea nautica
Aceasta pagina a fost accesata de 598 ori.