Autori > Stancu Zaharia
Caruta
Ma plimb pe camp cu caruta.
La ea sunt inhamati patru cai negri.
Uneori, caii se vad, alteori nu se vad.
Copitele lor sunt potcovite cu aur,
Scapara intruna, scapara-ntruna,
Campul n-are inceput, n-are sfarsit.
Deasupra cerul albastru, boltit.
si soarele nemiscat, in amiaza,
Nici nu rasare soarele, nici n-apune,
Sta mereu nemiscat, in amiaza.
Dau cu biciul in cai, caii alearga,
Dau cu biciul in soare, soarele tace,
Tace si ramane tot nemiscat.
Mi-e dor de-un amurg ori mi-e dor
De-un proaspat rasarit,
Dar soarele sta pe loc, nu se misca.
Dau cu biciul in cai, caii alearga,
Caruta alearga, alearga...
Caruta
Aceasta pagina a fost accesata de 566 ori.