Autori > Stancu Zaharia
Elegie
Am uitat demult cum arati,
Dar poate ochii iti erau albastrii,
Parul aprins ca padurile toamna,
Mainile mici si viorii.
Am uitat demult cum vorbesti,
Dar parca aveai glasul scazut;
Mai aud, ca prin vis, o vioara
inganand in trecut.
Am uitat cu totul de tine,
Doar un nume rotund mi-amintesc.
Doar obrazul, prea tanar, pufos
Ca o piersica-n parg mi-amintesc.
Nici nu-mi pasa de tine, nu-mi pasa
Dac-ai murit, daca traiesti...
Doar o ciuda smintita ma zbuciuma.
Cresti din zapezi si matasa.
Elegie
Aceasta pagina a fost accesata de 639 ori.