Autori > George Zamfirescu
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 02 - Scena 02
Actul 1
Tabloul II
Scena 2
Valter, in urma Ion
Valter (a ramas, un moment, in fata usii, surprins la inceput, acum intristat de cele intamplate, nehotarat - intentie sa bata in usa si s-o cheme pe Mioara, dar renunta in cele din urma si coboara spre masa - ar fuma o tigara dar nu mai are nici una in tabachera. Cantecul pe care il asculta o clipa, ii aduna privirile spre camera lui Ion: hotarare si bate in usa, incet, mai tare)
Ioane! Ma, scumpule...
Ion (glasul lui)
Cine-i acolo?
Valter
Eu "dansule", ce dracu - nu ma mai cunosti?
Ion
Nu mai cunosc pe nimeni! Ma mir ca mai ai nas sa-mi vii la usa.
Valter (revolta, dar glasul retinut, de frica sa nu-l auda gazda)
Dar bine, ma, tu nu intelegi ca doresc sa ma explic, sa te conving ca eu nu am nici o vina? A fost un simplu...
Ion
O fi, far acum n-am timp - ca m-am culcat. Lasa ca-mi explici poimaine, la ora sapte si trei sferturi...
Valter (a ramas, cateva secunde, interzis: bate iar)
Ioane! Da-mi o tigara cel putin, omule...
Ion
N-am - n-am nici un fir, pentru tine.
Valter (scos din fire)
Nu face, ma, farafastacuri, ca sparg usa! Ce, vrei sa scol toata casa? Acum nu mai imi pasa de nimeni si de nimic! Ori imi dai o tigara si vii sa stam de vorba, ori fac un scandal sa se duca pomina!
Ion (speriat, il creede capabil pe Valter de orice)
Stai, nebunule, stai sa-mi trag pantalonii...
Valter
Lasa-i incolo de pantaloni, ca nu mai e nimeni aici...
Ion (apare in prag intr-un halat de noapte, in papuci si cu scufie pe cap - efort vizibil sa para crunt)
Bine, ma, om nerecunoscator si hahalera romantica, nu mai ai pic de obraz sau esti de un cinism revoltator, de mai ai curajul sa-mi apari in fata si, mai ales, la o ora asa de nepotrivita? Nu ti-am spus inca de la birou, ca minimum treizeci si sase de ore n-o sa te mai cunosc? (Valter a ramas cu ochii mari la el, in timp ce Ion se apropie, cu pasi si gest de om hotarat sa-i aplice adversarului o corectiune - hotarare evidenta daca retinem amanuntul ca insul tine mana in buzunarul halatului, cu degetele inclestate parca pe o arma) Te anunt ca in noaptea asta mi-am recapitulat viata, i-am facut bilantul si rezultat concludent: de azi inainte m-am hotarat sa nu mai fiu om anapoda - prin urmare, sa nu mai fiu bun si nici gentil! Si acum, ca te-am pus in garda (scoate repede mana din buzunar si-i intinde tabacherea) poftim, fa o tigara...
Valter (placut surprins, a ramas cu tabachera in mana si-l priveste lung)
Dulce esti, ma Ionica...
Ion (categoric)
Te rog! Nu ma mai incanti cu migdale amare. Prin urmare, fara Ionica si mai ales fara dulce ... Fa tigara si da-mi tabachera, ca n-am gust de taifas.
Valter (sincer trist si cu un inceput de "mea culpa" in glasul blajin)
Asculta "dansule", sunt eu destul de amarat si fara...
Ion
Nimic. Ti-am spus ca o sa ma supar crunt pe tine si defintiiv! Prin urmare, finis!
Valter (il cunoaste atat de bine, ca joaca ultima carte fara frica)
Atunci (ii arunca tabacherea pe masa) poftim! (Pe scaun, ca capul intors si picior peste picior, cu un inceput de nepasare in glas) Am fumat, mersi si ... somn usurel! Am terminat si cu tine! S-astepti vorba de la mine, scumpule...
Ion (tresarit launtric, desi pastrand aparent atitudinea omului hotarat de mai inainte)
Mai ai nas sa te superi!
Valter (scarba mica)
Ma rog, domnule, finis si lasa-ma in pace - ca nici eu n-am gust de taifas.
Ion (arcul pana acum strans in el, incepe sa se destinda)
Putin imi pasa! Poftim, eu abia acum am gust de vorba! Nu te-am tras si n-o sa te trag de maneca. Am terminat cu prietenia? Bun! Asta am spus-o eu mai inainte, asa ca imitatia n-are valoare, domnule. Pana una alta, lasa goangele si adu-ti aminte ce mi-ai facut la banca. Tu, sa fi fost in locul meu, m-ai fi luat la palme, ca te cred capabil de orice insulta.
Valter
Esti neserios. Era asa de usor sa intelegi ca nu sunt eu vinovat, daca...
Ion
Nu incerca sa te aperi, ca nu ma convingi. Faptele te denunta. Zece ani am crezut in tine. Acum nu mai cred! Zece ani am mers impreuna, de acasa la banca si de acolo acasa. Acum n-o sa mai mergem! Un deceniu, asadar, te-am iubit. Acum ... n-o sa te urasc, dar o sa-mi fii pur si simplu indiferent! Un pic de bun-simt daca ar mai fi in tine, ar trebui sa te cutremuri ( glasul i s-a umezit) pentru ca ai stins in mine cea mai frumoasa si poate cea din urma candela: prietenia! De acum incolo incep sa fiu un om mort. (Cu dojana si cu tristete infinita) De ce m-ai inselat, Valtere - de ce nu mi-ai spus ca te duci cu Mioara la cinematograf?
Valter (surprins)
Cine ti-a spus ca ... am fost cu Mioara la...?
Ion
Am vrut sa ma conving de adevar si ... v-am urmarit! Fii linistit, ca nu i-am spus nimic Stavaroaiei. Dupa cum vezi, eu - si ca dusman - tot prieten ti-am ramas, desi m-ai mahnit asa de adanc, Valtere, ca ... (Sterge furis, o lacrima)
Valter (o clipa de lupta cu sine - e induiosat de spovedania prietenului si creste, peste induiosare, tristetea intamplarii cu MIoara)
Ioane, daca tu ai fost trist pentru ca m-ai prins cu o minciuna pe care eu am spus-o, dar nu pentur mine, eu ar trebui sa-mi pun cenusa-n cap. Ia loc, te rog, si asculta-ma...
Ion
Bine, dar sa fii sincer - ca altminteri iar ma supar.
Valter (cu hotarare)
Sincer, prietene, cat se poate de sincer! Te voi pune in cunostinta de cauza, nu numai ca sa ma apar, dar ca sa te si conving ca suntem datori sa luptam alaturi pentru prestigiul nostru, care e serios amenintat. Mai intai jura-mi ca va ramane taina de mormant tot ce voi spune.
Ion (intrigat)
Bine, ma, daca e ceva grav, poftim: jur!
Valter
Asa, acum fii calm si asculta-ma. Mergand spre banca, dupa pranz, Mioara m-a anuntat ca o sa-mi ceara un sacrificiu. Ce anume sacrificiu, mi-a spus cu cateva clipe mai inainte de ora sapte: s-o conduc in oras, dar sa nu spun la nimeni, si cu atat mai putin tie, unde o sa mergem si ce vom face.
Ion (neplacut susprins)
Asadar ... taine fata de mine? (Intoarce capul spre usa de la camera fetei si cu dojana)
Buuuun, domnisoara Mioara! Sa mai poftesti sa plec, in toiul noptilor de iarna, in cautarea unui farmacist care sa nu ma ia la palme...
Valter
Acum renunta la imputari, ca nu rezolvam nimic cu ele. Mi-ai promis sa fii calm...
Ion (docil)
Daca am promis, poftim - sunt calm...
Valter
Prin urmare, invatat de MIoara, te-am lasat sa ma astepti in birou, am coborat cu ea pe scara de serviciu, si fara sa ne vada cineva, ne-am strecurat pe strazi dosnice...
Ion
Stiu; pe strazi dosnice si eu dupa voi - pana la cinematograf. Cand v-am vazut intrand, am inteles si m-am retras.
Valter
Ai rabdare, ca abia acum incepe tragedia. La casa, Mioara m-a silit sa cumpar un singur bilet, pentur ea, rugandu-ma sa n-o conduc in sala ci s-o astept, ca vine numaidecat, la patiseria de alaturi.
Ion
Si tu ai lasat-o sa intre singura?
Valter
Ce era sa fac? M-a asigurat ca nu sta sa vada filmul, dar are sa-i comunice ceva foarte urgent unei prietene, pe care nu o poate gasi decat la cinematograf. Am crezut-o, ca un prost si ... am asteptat-o trei ore in patiserie, in fata cinematografului si pe coridoare. Turbasem, mai ales cand am vazut-o iesind din cinemagraf alaturi de ... "Moartea obosita"
Ion (i se pare asa de imposibil ce spune Valter, ca se revolta)
Ce ma, esti tralala? Cum ai curaj sa afirmi ca Mioara ... tocmai cu un stramb si un tampit?
Valter (clatina capul)
Cum te vad si ma vezi, asa i-am vazut.
Ion (in picioare)
Si nu l-ai luat la palme?
Valter
Cum era sa ... pe el ... subdirector - si ... pe langa asta, cu ce drept? Asteptam un motiv mai serios, ca sa pot interveni, dar Mioara s-a despartit de el, din fericire, la iesire.
Ion (iluminat)
Stai, Valter - stai ca abia acum inteleg ce-a fost cu ura si cu avertismentul scris. Azi dupa-amiaza - sa fi fost ... patru sau asa ceva - ma duc in birou la "Moartea obosita" cu o corespondenta si ... cum intru, dau de MIoara . Se rasturnase in fotoliu, rontaia o bomboana, si-l asculta, zambitoare si imbujorata, pe subdirector. Nu stiu ce-i soptise scarba pana atunci dar ii prinsese mana si i-o mangaia, libidinos. Am simtit la moment ca-l urasc si, intors in birou, ca sa ma razbun, i-am incurcat zece coloane de cifre din registru. Pe urma i l-am dus sa-l vada, ca o provocare. Asteptam sa strige la mine, ca sa-i dau cu ceva in cap. A avut noroc ca a ridicat numai din umeri si ... mi-a trimis avertismentul peste cateva ore, cand ma domolisem. (Acelasi gest, cu capul intors spre usa de la camera Mioarei) Asadar, domnisoara ... pentru care ne-am sacrificat fara murmur si la orice ora, ar fi capabila, pentru o bomboana, sa ne sfarame inimile?
Valter (l-a prins de mana, repede)
Las-o ma, pe Mioara, ca e un copil zburdalnic si nimic altceva. Nu-i vinovata ea daca...
Ion (cu un gets enrvos)
Cum o sa fie Mioara vinovata, cand un dobitoc ca tine, cu banii unui imbecil ca mine, ii cumpara bilet si i-o duce plocon unei scarnavii? Si elefantii de la circ ar rade de noi, daca ar afla...
Valter
Stai, n-o lua iar anapoda, ca n-avem nici un interes sa ne certam tocmai acum. Repet ca Mioara e o naiva. Am stat cu ea de vorba pe drum, am incercat s-o conving dar nu m-a inteles. Mai mult, adineauri, mi-a trantit usa in nas. Eterna poveste cu o fata frumoasa si saraca, pe care o incanti cu o promisiune de avansare sau cu stralucirea unui inel cu piatra falsa.
Ion (surprins, revoltat)
Cum? A primit Mioara un inel de la...?
Valter
Stai, zapacila, ca n-au mers inca asa departe. Pana una alta i-a promis ... Fireste ca la primul salariu o sa i-l ofere si ca peste cateva saptamani o sa ramanem cu buza umflata, cand ne-o anunta ireparabilul ... N-ar fi rusinos, pentru noi, ma, sa ne fure de sub nas o minune de fata?
Ion
Si tocmai cine?
Valter (precipitat, cu pasiune aproape)
Vezi, asta ma framanta si ma roade si pe mine: tocmai cine! Un slut si un ramolit ... o inima acra...
Ion
Te cred! Scarba dracului, nici biletul de la cinematograf nu i l-a platit! (Si-a adus aminte) Hahalera! Sa nu te mai prind ca-mi ceri gologani, ca te iau la palme! Mis e pare ca te-am imprumutat ca sa-ti scoti rufele de la spalatoreasa...
Valter (mustrator la randu-i)
Asa, ma mir ca nu fugi in strada sa strigi ca ti-am risipit averile ... Mai razi de subdirector ca e avar ... (Din nou precipitat) Fii si tu o data, omule, destept ca mine si intelege ca, mai presus de banii tai, e vorba - cum ti-am mai spus - de prestigiul nostru. Ar fi ridicol sa ne lasam invinsi de cretinul ala de subdirector. Mioara mi-e draga si - sa nu minti - de cateva ori te-am prins si pe tine suspinand. Amandoi, asadar, suntem imperios datori sa ne dam mana si sa incercam, acum, cat mai e vreme, s-o recastigam pe Mioara. In urma, o sa ne intelegem noi. O sa ma doara sau o sa te doara o renuntare, pentru ca va trebui - dupa ce i-l vom smulge pe subdirector din inima - sa renuntam unul din noi in favoarea celuilalt, dar invinsului ii va ramane cel putin bucuria ca Mioara e nevasta celui mai bun prieten - pentru ca noi, "dansule", suntem prieteni! Ne-ar scuipa mata-n sprancene daca n-am fi, tocmai acum...
Ion (a fost convins - se ridica, solemn si-i intinde mana lui Valter, cu un gest patetic)
Amice, te-am inteles si sunt dispus de orice jertfa!
Valter (ii raspunde cu un gest la fel)
Bun! (Ii strange mana) Atunci incepem lupta.
Ion
S-a facut. Dar cum incepem lupta?
Valter
Foarte simplu: eu o duc la cinematograf si tu ii cumperi inele.
Ion (a ramas, un moment, fara cuvant - surade apoi, privindu-l pe sub gene, lung)
Destept esti, ma Valtere, ca ma lasi pe mine cu ponosul, ca sa tragi tu folosul - si prost esti, ma Valtere, daca banui ca cele cateva miisoare ale mele pot sa invinga milionul subdirectorului. Noi o sa-i oferim un inel si "Moartea obosita" o sa ne contracareze cu un automobil sau o vila, ca sa nu mai vorbim de blanuri si de matasuri, de parfumuri si de toate acele mici nimicuri cu care ametesti asa de usor o fetiscana ca Mioara.
Valter (s-a lasat moale pe scaun)
Adevarat! Ce ne facem, atunci?
Ion (il bate, protector, pe umar)
Fii pe pace ca ... "batranul tau amic" n-o sa doarma noaptea asta. Am sa incerc si eu o data sa fiu crud si ... cum se spune: machiavelic! Pana una alta, treci si fa nani, puisor, ca esti palid si tras la fata. Maine, cand o rasari soarele, am sa-ti expun planul meu machiavelic si ... (l-a prins de umeri si se uita in ochii lui, cu dragoste si cu tristete, cu presimtiri mai ales) am sa te invat eu ce sa faci, prietenule drag, ticalosule mai tanar si mult mai frumos...
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 01
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 02
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 03
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 04
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 05
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 01 - Scena 06
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 02 - Scena 01
Idolul si Ion Anapoda - Actul 01 - Tabloul 02 - Scena 02
Aceasta pagina a fost accesata de 576 ori.