Autori > Ienachita Vacarescu

Primii ani

01 Ianuarie 1740 Se naste poetul si istoricul roman Ienache (Ienachita) Vacarescu. Tatal sau era Stefan Vacarescu, logofat, vistier si mare ban. Mama sa era Ecaterina (Catinca) Done, nepoata de sora a cronicarului Ion Neculce. Bunicul, Ianache Vacarescu era cumnat si vistier al domnitorului Constantin Brancoveanu si a fost decapitat in 1714 la Constantinopol.

Adolescenta

01 Ianuarie 1750 - 01 Ianuarie 1760 A studiat in casa greaca cu Neofit Kavsocalivitul, franceza cu Linchou, latina si germana cu Weber. Un hoge l-a initiat in limba turca. Se pare ca a fost trimis la o scoala in Venetia, pentru ca stia foarte bine italiana. Ienachita Vacarescu vorbea cursiv limbile: slava veche, greaca (veche si moderna), turca, araba, persana, franceza, germana si italiana.

Tineretea

   01 Ianuarie 1760    Ienachita Vacarescu face parte din Divanul domnesc ca vel comis, apoi vel caminar.

   01 Ianuarie 1760    Se casatoreste cu Elenita, fiica lui Iacovache Rizu, tergimanul Portii. Vor avea un fiu, Alecu, viitor poet.

   01 Ianuarie 1760 - 01 Ianuarie 1768    Dupa moartea tatalui, otravit din ordinul domnitorului Constantin Cehan Racovita, Ienachita Vacarescu se refugiaza la Constantinopol.

   01 Ianuarie 1760 - 01 Ianuarie 1768    Cu invatatul Halii Hamid din secretariatul imparatesc, aprofundeaza gramatica limbii turce, studiaza araba si persana.

   01 Ianuarie 1760 - 01 Ianuarie 1768    Vacarescu Ienachita intra in cercul diplomatic.

   01 Ianuarie 1760 - 01 Ianuarie 1768    Ienachita Vacarescu este mare clucer.

   01 Ianuarie 1760 - 01 Ianuarie 1768    Sub domnitorul Grigore Alexandru Ghica, Ienachita Vacarescu este mare vistier.

   01 Ianuarie 1768 - 01 Ianuarie 1774    In anii razboiului ruso-turc, Ienachita Vacarescu se afla impreuna cu familia in pribegie la Brasov.

   01 Ianuarie 1773    Participa ca dragoman al delegatului otoman la conferinta de pace de la Focsani.

   01 Ianuarie 1773    Il cunoaste pe imparatul Iosif al II-lea, care se afla in trecere prin Brasov.

   01 Ianuarie 1774    Dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi, Ienachita Vacarescu este pentru a treia oara vistier, apoi spatar.

Maturitatea

   01 Ianuarie 1780    Ienachita Vacarescu colaboreaza la intocmirea primei condici de legi a Tarii Romanesti, Pravilniceasca condica, tiparita in acest an.

   01 Ianuarie 1781    Ienachita Vacarescu este trimis in misiune in Transilvania si Viena. Are intrevederi cu printul Kaunitz si imparatul Iosif al II-lea.

   01 Ianuarie 1781    Ienachita Vacarescu este numit caimacan, loctiitor al domnitorului.

   01 Ianuarie 1781    Dupa moartea sotiei, Elenita, se casatoreste cu Elena Caragea, apoi aceasta murind in scurt timp, cu sora ei, Ecaterina, cu care va avea un fiu, Nicolae.

   01 Ianuarie 1781    Ienachita Vacarescu devine ginerele domnitorului Nicolae Caragea si este numit spatar.

   01 Ianuarie 1781 - 01 Ianuarie 1786    Domnitorul care ii urmeaza lui Caragea, Mihail Sutu il face din nou vistier.

   01 Ianuarie 1781 - 01 Ianuarie 1786    Construieste la Braila si Silistra poduri pentru armata otomana.

   01 Ianuarie 1781 - 01 Ianuarie 1786    Il sprijina pe domnitorul Nicolae Mavrogheni care l-a urmat pe Sutu, sa infiinteze la Constantinopol o scoala pentru tinerii din tara care vroiau sa aprofundeze limba turca.

   01 Ianuarie 1786    Ienachita Vacarescu este autorul unui memoriu catre autoritatile otomane, prin care denunta abuzurile domnitorilor.

   01 Ianuarie 1787    Ienachita Vacarescu tipareste prima gramatica romaneasca, in doua editii, la Ramnic si la Viena, sub titlul Observatii sau Bagari da seama asupra regulelor si oranduelelor gramaticii rumanesti.

   01 Ianuarie 1787 - 01 Ianuarie 1788    Se afla printre demnitarii ce propun Guvernului imperial de la Viena anexarea Tarii Romanesti.

   01 Ianuarie 1788    Ienachita Vacarescu se retrage odata cu izbucnirea conflictului armat austro-turc la Nicopole.

   01 Ianuarie 1790    Ienachita Vacarescu insotit de fiul sau din prima casatorie, Alecu, se retrag in insula Rhodos. In exil lucreaza la o Istorie a prea puternicilor inparati othomani, bazata pe analele turcesti, pe informatii culese de la istorici greci, latini, francezi si italieni.

   01 Ianuarie 1790    Dupa pacea de la Sistov, Ienachita Vacarescu se intoarce la Bucuresti si isi regaseste familia.

   01 Ianuarie 1791    La indemnul lui Ienachita Vacarescu, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, II giovine istruito, aparuta sub titlul Triumful credintei ortodoxe.

   01 Ianuarie 1791    Ajutat de un pictor, Ienachita Vacarescu scoate o lucrare cartografica pentru insemnarea localitatilor si drumurilor de la Dunare la Adrianopole.

   01 Ianuarie 1793    Ienachita Vacarescu ajunge la o confruntare deschisa cu domnitorul Alexandru Moruzi, dar isi pastreaza functiile de mare spatar si apoi vistier.

   01 Ianuarie 1793    Ienachita Vacarescu se retrage din viata de la Curte, dar este chemat pentru a ajuta in perioada foametei si ciumei.

   01 Ianuarie 1797    Ienachita Vacarescu infiinteaza Logofetia de Obiceiuri, institutie politica si culturala care se ocupa de protocol.

Sfarsitul

12 Iulie 1797 Moare la Bucuresti Ienachita Vacarescu, probabil otravit din ordinul lui Alexandru Moruzi, care aflase de legatura dintre sotia lui si Vacarescu si dorea razbunarea; razbunarea lui Alexandru Moruzi se extinde si asupra fiului lui Vacarescu, Alecu, din ordinul caruia este inchis in temuta inchisoare turceasca de la Tulcea. Ienachita Vacarescu este inmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti.