• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Poezia traditionalista - Ion Pillat

Dupa vane budiste si alte "amagiri" poetice influentate de poezia parnasiana si simbolista franceza si de Macedonski, dar in care gasim si filonul viitoarei sale inspiratii, centrata pe amintire, si deci pe evocarea copilariei si a trecutului in genere, Ion Pillat (n. 1891) s-a implantat in campul stramosesc, intre dealul si via Floricai, intre castanul cel mare si apa Argesului, in peisagiul familiar al copilariie, intre orizonturile poetice si poetizate de amintire. Dintr-un desavarsit acord al sentimentului elegiac, atat de simplu, si de profund, cu mijloacele de realizare tot atat de elementare, a iesit aceasta opera de cristalina rezonanta, cu sunetul ei propriu, desi integrat in simfonia literaturii noastre bastinase.
Mai indragit si mai concret decat Nichifor Crainic, traditionalismul lui Ion Pillat purcede de la realitati: de la "vie", de lqa "castanul cel mare", de la "varful Dealului", de la "lunca", de la "odaia bunicului", de la "capela" - de la tot ce incheaga nu numai orizontul Floricai, dar si patriarhala casa a bunicului, de la "putina unde isi lua baia cu foi de nuc", pana la "ceasul lui de pe masa ce si-a mai pastrat tic-tacul" si nu se ridica nici la neam, nici la patrie; ca peisagiu, el se opreste la hotarele Floricai, iar ca solidaritate, se margineste la simpla legatura familiala; bunica si mai ales bunicul domina aceasta poezie domestica (Mormantul). Figura lui Ion Bratianu se desprinde, astfel, din toate lucrurile marunte ce l-au inconjurat si se risipeste, inmultita in reinnoirea naturii de primavara; un nou panteism familial se iroseste, parfumat, din versuri pline de pietate ... Reala, emotia poetului are si o mai mare rezonanta in noi prin insasi pietatea pe care o simtim cu totii fata de "pastorul de omanei"; sentimentul se generalizeaza si familia mica se leaga de familia mare. Tonul nu se inalta, totusi, la patetic si nu luneca nici la panegiric; patriotismul isi impinge discretia pana a se sterge cu totul. Pietatea se incheaga din sentimente strict personale si se materializeaza prin lucruri marunte si zilnice: un astfel de intimism intr-un subiect, ce s-ar fi putut lesne amplifica si trata solemn, e adevaratul principiu de emotiune al acestor poezii. Dragostea pentru mosie (in sens marginit) si instinctul de familie, la care se reduce traditionalismul poetului, sunt legate de armatura unui sentiment elegiac, general dealtfel, dar pe care nu-l gasim nici in traditionalismul lui Nichifor Crainic, nici in poezia descriptiva a lui Alecsandri, profundul regret al copilariei pierdute.
Relicviile casei de la Florica, toate elementele peisagiului exterior, castanul, via, ciresul, padurea din Valea Mare, lunca, zavoiul, casuta din copac, nu devin material descriptiv ca la Alecsandri si nici puncte de plecare ale unui solidaritati teoretice cu solul modelator; ele nu-s vazute prin realitatea lor de acum, ci-s insufletite prin amintirea copilariei si colorate prin parerea de rau a trecutului; pretutindeni un fasait al vremii, o nostalgie dupa timpurile de odinioara, un sentiment de dezradacinare si o dorinta de reintoarcere la natura si la locul de bastina (Castanul cel mare, Strainul)
O astfel de poezie se situeaza in realitatile noastre sufletesti si cosmice si se integreaza in acea literatura autohtona, cu profunde insusiri nationale, ce porneste din filonul popular si se afirma printr-un lant neintrerupt de scriitori, cu un fond comun, desi cu variate mijloace de realizare, nu numai pe masura talentului, ci pe a timpului. Poezia lui Ion Pillat e transpunerea poeziei lui Alecsandri, prin tot progresul de sensibilitate si prin toate prefacerile limbii pe care le-au putut infaptui cincizeci de ani de evolutie: aceeasi viziune idilica a naturii, aceeasi seninatate patrunsa insa si de un sentiment elegiac, ce-i sporeste emotivitatea si, deci, lirismul, si aceeasi simplitate de limba si mijloace de materializare poetica. Intr-o literatura de imagism exagerat, e bine de constat de cata forta se poate bucura imaginea rara, topita si armonioasa de cercetat, de pilda: In vie, Cucul din Vale Popii, In lunca, Varful dealului, Lumina, Iarna etc.
In stapanirea unui instrumnet atat de simplu, si, totusi, atat de mestesugit, si a unei vane poetice atat de poetice, desi traditionala, era firesc, si chiar fatal, ca poetul sa caute nu numai sa-si largeasca filonul inspiratiei sale, dar sa-si si teoretizeze propriul sau talent.
Batranii largesc inspiratia poetului intr-o solidaritate trecuta dincolo de cadrele constiintei domestice, dar nu prezinta aceeasi armonie de fond si expresie ca Florica si vadesc un paretism retoric si o insuficienta caracterizare a marilor stramosi. Adevarata monografie rurala, Satul meu (1927) e prea schematic si prea voit prozaic. Alta semnificatie are insa Biserica de altadata (1926), in care, dupa anexarea cultului domestic, a cultului stramosilor, a vietii rurale, se anexeaza si viata religioasa a poporului nostru, punctul de reazim al doctrinei traditionaliste. Exista in acest volum o intentie pragmatica cu atat mai evidenta cu cat nu e vorba de o poezie mistica izvorata dintr-un sincer sentiment religios ci, mai intai, de o atitudine sentimentala fata de tot ce poate evoca religia si "biserica de altadata", si, apoi, porbabil, desi nemarturisit, de constiinta importantei credintei pentru trainicia vietii morale a unui popor. Din aceste consideratii de stat, si sub influenta lui Rainer Maria Rilke, Ion Pillat ne-a dat Povestirea Maicii Domnului, principial falsa: sub o forma populara, cu suave, dar voite naivitati, legenda sfanta este localizata in cadrele vietii noastre rurale.

1. Visari pagane, poezii, Buc., 1912;
2. Eternitati de o clipa, poezii, Buc., 1914;
3. Amagiri, poezii, Buc., 1917;
4. Gradina intre ziduri, 1919;
5. Pe Arges in sus, poezii, Cultura nationala, 1923;
6. Sotul meu, in Cartea vremii, 1925;
7. Biserica de altadata, Ed. Cartea rom., 1926;
8. Intoarcere, 1927;
9. Limpezimi, 1928;
10. Caietul verde, 1932;
11. Scutul Minervei, 1933;
12. Pasarea de lut, 1934;
13. Poeme intr-un vers, 1936.
    

Poezia traditionalista - Ion Pillat
Poezia traditionalista - Lucian Blaga
Poezia traditionalista - Radu Gyr
Poezia traditionalista - Sandu Tudor
Poezia traditionalista - Vasile Voiculescu
Poezia traditionalista - Zaharia Stancu


Aceasta pagina a fost accesata de 2462 ori.