Autori > Hasdeu Petriceicu
Rasplatirea femeii primitoare
Odata iarasi Sf. Petre cu Domnul Cristos ajungand intr-un sat, cand iata ca poposesc tocmai la un sbor (hora) si lumea, cum este ra razatoare, incepu a rade de batrani, cu hohot, ca nebunii, ba dandu-le si cu ho! ho! Atunci unul din batrani, care era Cristos, cerand un baston de la ei, le zise:
- Iaca, daca voi santeti voinici, eu infig batu asta in pamant si-l scoateti voi!
Ei toti incepura in ras a trage batul, dar nu putura nici unul iar unchiasu numai cat puse degetul cel mic, il scoase si apa incepu a galgai. Astfel ca inecu sau inundatia satului avu loc. Lumea toata de la sbor fugira inspaimantata, care incotro vazura cu ochii. Si se inecara toti acei oameni, scpaand numai o biata vaduva, pe o movilita din marginea satului, avand o gramada de copii, careia ii spusese unchiasul de seara sa se refugieze pe o movilita, caci numai la ea gasise sa maie noaptea trecuta.
Si care batrani si aci facu o minune: femeia, de saraca ce era, nu dadea de mancare copiilor decat o data pe zi, dimineata; iar seara, cu adormitul copiilor, prin amagirea ce le facea cu o baliga in vatra, scapa, caci ii adormea pe toti. In acea seara, ca intotdeauna, bagase iarasi o balega. Unchiasii fiind acum de fata, zise vaduvei:
- Scoate, femeie, turta, sa manance copiii!
FFemeia raspunse ca nu e turta, ci o baliga, tot o batatoreste aci, pana s-or culca copiii, "caci astfel n-am ce le face, n-am cum ii mai ajunge sau capatui".
Dar unul din batrani, Cristos, starui cu tot dinadinsul, zicand ca e turta.
Si scotand femeia ca sa-l incredinteze, cand iata o turta din cele mai mari, alba ca fata lui Cristos. O puse manca toti copiii si femeia cunoscu, sau pricepu, ca are pe Dumnezeu la dansa.
Poporul zice ca acel inec ar fi Balta-Alba de azi, presupunand ca la zile mare se aud cocosi cantand prin apa. (Aud care is buni la Dumnezeu)
Braila-Ceacaru, culeg. inv. P. Mihaescu, 1884
Rasplatirea femeii primitoare
Aceasta pagina a fost accesata de 583 ori.