• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Razvan si Vidra - Dedicatiune

Poemă dramatică în cinci cânturi

"Mărirea deșartă și iubirea de
arginți, acestea sunt nește neputințe iuți
ale sufletului..."

Mitropolitul Teofil, Cazania 1644



Dedicatiune

Sotiei mele
Iulia Petriceicu Hasdeu



    Cumplita sărăcie ș-invidia vicleană
        Danțau în jurul meu:
    În inimă durere, ș-o lacrimă pe geană,
        Și-n piept suspinul greu!

    Tu, însă, ca o lampă rămasă mângâiere
        Cînd faclele s-au stins,
    Cu-o rază de iubire sorbeai acea durere,
        Secai amarul plâns!

    Suspinul singur numai îmi sta mereu în cale:
        Oftam făr'să voiesc,
    Ca umbrele, ce-n fața luminii matinale
        De noapte ne-amintesc.

    În zilele acelea de sumbră poezie,
        Cu-o mână-n mâna ta,
    Am scris această dramă, ce-n viață-mi o să fie
        Ca floarea "nu-m-uita"!

    În stalactit se-ncheagă o undă, picurată,
        P-o stâncă ne-ncetat;
    Așa oftarea-mi lungă aice-i închegată
        Suspin cristalizat!

    Mânia mizantropă a omului în goană,
        Sarcasmul infernal
    Le vezi în astă carte, înfipte-ntr-o icoană
        Cu vârful de pumnal!

    Și cui să-nchin eu oare, când timpul se răzbună,
        Ecoul amorțit
    Din nemilosul viscol pe care împreună
        Abia l-am resimțit?

    O, tu, ce chiar suspinul îl împărțeai cu mine,
        Făcându-l mai ușor:
    Tăiai oftarea-ntreagă în două mici suspine,
        Unite prin amor!...

B.P.H.






Razvan si Vidra - Cantul I - Un rob pentru un galben
Razvan si Vidra - Cantul II - Razbunarea
Razvan si Vidra - Cantul III - Nepoata lui Motoc
Razvan si Vidra - Cantul IV - Inca un pas
Razvan si Vidra - Cantul V - Marirea
Razvan si Vidra - Dedicatiune


Aceasta pagina a fost accesata de 596 ori.