Autori > Alecu Russo


Studie moldava - Partea 01



01.


Oamenii care se invartesc astazi in frumoasa noastra patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuti sub generala denumire de nemti, adica, intr-un cuvant mai lung, de stropsiti.

Batranii, stavile neurcatoare, au parasit incet cate incet lumea, unii prin neputinta varstei, altii si-au trait traiul si si-au mancat zilele, adica moldoveneste malaiul...

Curioasa socoteala! sunt oameni multi, cea mai mare parte din generatia de fata, copilasii cu musteata, barba si plete lungi de la 1835, care si astazi tot tineri se numesc; pentru dansii, vremea astat locului; si se ingamfesc in denumirea de bonjuristi, porecla ce ramasita batranilor ne-a lasat la 1848 drept mostenire, impreuna cu datoriile lor, in ziua calatoriei vecinica.

Vai de tinerimea aceea si de tineretile aceeasi tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dansa! intre 1836 si 1852 sunt sasesprezece ani. Astazi nemtii, frantuzii de la 1836, bonjuristii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obositi, care cu 40, care cu 37, cei mai jos cu 32 ani in spinare, tocmai varsta celor batrani de la 1835.

Bez socoteala aritmeticeasca a anilor, as pune un ramasag pe o chestie psihologica. Tanarul cel mai tanar din oamenii de la 1835 este mai batran decat cel mai batran din batrani, fie acel batran din vremea celor intai moscali. in 16 ani, de la 1835 pana la 1851, mai mult a trait Moldova decat in cele cinci sute ani istorice, de la descalecarea lui Dragos la 1359, pana in zilele parintilor nostri.

Viata parintilor a trecut ca si viata stramosilor lor, adica lina ca un rau ce cura prin livezi si gradini si se pierde fara huiet in Siret.intamplarile lumii de primprejur mureau la granita, valmasagul veacului ii gasea si-i lasa linistiti. Viata noastra nu are legatura cu a lor, am putea sa zicem mai ca nu suntem fiii lor. Parintii nostri au deschis ochii in leaganul stramosesc, oamenii de la 1835, care inaugureaza generatia de fata, au rasarit in larma ideilor noua. Ochii si gandul parintilor se invarteau la Rasarit, ai nostri sunt tintiti spre Apus, deosebire de la cer pana la pamant. Este o vorba taraneasca, ce seamana a fi in Moldova de cand Papura-Voda: "sireacu stefan voda, unde-i sa vada?" Aceasta vorba mult m-a muncit cu gandul, care n-am vreme sa le spui toate, decat unul. imi inchipuiesc cateodata ca a iesit din mormant un stramos de ai nostri, un vornic de tara de Sus, un boier de Orhei, un hatman, un capitan de targ, sau macar cel mai ascuns postelnicel din Adunarea tarii, care a iscalit dezrobirea vecinilor la 1772, in biserica Trei-Sfintilor. Oare hatmanul acela ar putea sa-si cunoasca urmasii in oamenii de astazi?... Hainele, naravurile, pamantul au luat prefacere... pana si numele. Astazi nu mai suntem fiii hatmanului Baltag sau ai capitanului Dragomir, dara domnul de Baltag, domnul de Dragomir, domnul de Lozonschi. Cat despre stefan voda, ii mai usoara treaba. Lozonschestii, Dragomirestii s-ar mira, stefan voda s-ar crede in tara straina.

intai si-ntai, de-ar mai putea veni un stefan voda pe calul lui cel voinic de la Valea Alba, de la targul Baii, din codrii Barladului, de la Dumbrava Rosie, sunt incredintat ca nu l-am intelege... vorba lui n-ar fi vorba noastra!... Vad parca in foiletonul Zimbrului imnul urmator: "Erou ilustru, trompeta gloriei tale penetra animile bravilor romani de admiraciune grandioasa si indifinisabila pentru meritul neinninvincinibilitaciunei tale!..." si alte cauze si mai frumoase, la care bietul stefan ar holba ochii lui cei infricosati... tare mi-i teama ca in ziua de pe urma, cand trambita cereasca ne va chema la judecata cea mare, nu ne vom putea intelege cu stramosii nostri, nici in limba, nici in idee — Moldova s-a schimbat in 16 ani din talpa pana in varv: limba, haine, obiceiuri, pana si numele... nu mai suntem moldoveni, ci romani.




Studie moldava - Partea 01
Studie moldava - Partea 02
Studie moldava - Partea 03
Studie moldava - Partea 04


Aceasta pagina a fost accesata de 616 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio