Autori > Alecu Russo


Studie moldava - Partea 03



03.

Arma intai si cea mai grozava care a batut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi. Straiul facea omul; felul hainei modeleaza trupul si mintea, si intipareste din parinti in fii traditiile si obiceiurile. Precuvantarea istoriei moderne a tarilor romane este neaparat schimbul portului; civilizatia de astazi este fapta logica a parasirii hainelor vechi; ideea noua a navalit in tara odata cu pantalonii, si mai strasnici decat navalirile tataresti, incat ai scapara, au parjolit sacsari , slicuri , mestii , giubele si toata garderoba stramoseasca.

Ivirea pantalonului in Principate, ca tot lucrul menit de a preface societatile, fu intai rusinoasa, rasa, hulita si bajocorita. Cel intai roman care si-a schimbat hainele pe un frac si o palarie a fost multa vreme pentru curtile boieresti din Iasi si din Bucuresti un soi de caraghios, sau, dupa limba noua, un bufon: vatavii de prin ograzi radeau, randasii si tiganii s-ar fi rusinat sa-si ia caciula inaintea unui frac, iar boierii, netezindu-si barbile mari si tufoase dupa rang si cin, strigau: "Mai neamtule!..." cu un haz nespus. Iarna strengarii alungau surtucele pe ulita... "cald... cald... domnule?..." si alte multe frumoase iscodiri ale duhului de pe acea vreme. Boierii si cucoanele lesinau de ras; un boier mare din capitalie, in ziua care, mai mult de gluma decat dinadins, se sfabise, iesi pe ulitele Iesului; i se paru lumea cu totul alta, pana in acea zi soarele si lumina nu avusera putere sa razbata prin taclituri , scurteice; boierul, desi deprins in hainele egalitatii, cum le numesc autorii de astazi, sufla insa mai slobod si mai voios. Ce gandea boierul in hainele egalitatii nu se stie, el singur a uitat impresiile momentului, caci in mijlocul vioselei sale o mana neagra si vanoasa il apuca de maneca surtucului, si un glas ii striga in ureche: "A! ce dracu!...Domnule... parca esti surd... de cand te strig!...hai degraba sa dregi trasura, ca asteapta boierul sa iasa la Copou!..." Boierul se intoarse cu o vorba lata si curata moldoveneasca... iar vezeteul, inspaimantat, se departa maraind in dinti: "Pas de cunoaste acum care-i boier si care nu-i, daca s-a nemtit si stapanul meu!..."

Vezeteul luase pe boier sadea de caratas! O, egalitate! iata faptele tale...! Nu trecea prin cugetul epocii ca in ziua aceea un vant mare trecea peste Moldova si-i schimba fata... astazi hainele vechi au ramas un suvenir de care ne miram cand se mai iveste pe teatru.

Precum primavara rupe gheata, umfla paraiele si porneste puhoaiele, asa schimbarea costumului fu semnul pornirii duhului de desteptare. Ideea si progresul au iesit din coada fracului si din buzunarul jeletcii; repejunea revolutiei fu mareata, furioasa, darmand in dreapta si-n stanga bunul si raul, clatinand toate obiceiurile si toate credintele oamenilor vechi; salvarii incurcau slobozenia miscarii, calpacele si slicele ingreuiau capul, de aceea ramaseram in urma civilizatiei; am trantit tot la pamant, sa alergam mai iute, prefacerea hainelor a prefacut de indata conditiile sociale ale lumii noastre, precum si relatiile familiei. Emancipatia copiilor de sub frica si palmele pedagogului se trage de la pantaloni...inraurirea morala a pantalonului a fost nemarginita... in vremea veche, un copil pana la 25 ani nu avea voie, nici indrazneala sa sada jos fara porunca tatalui; cat ar fi fost de batran, burlac sau insurat, iesit sau neiesit din casa parinteasca, tot copil era; un boier cu barba alba istorisi intr-o zi ca, fiind odata la drum cu nevasta lui, doi copii si parintele lui, s-au ascuns in dosul trasurii sa traga un ciubuc de chef... si gasindu-l tata-boier, i-a rupt ciubucul de spate...! De cand pantalonii, sistema educatiei s-a schimbat! frica, varga si ciubucul au lipsit.

in relatiile sociale, schimbarea a fost mare, mai simtitoare, fracul a introdus demnitatea, pantalonul a silit oamenii a-si masura coloverantiile ce le faceau celor de la care asteptau vrun folos.

Straiul oriental, moale, larg, se pleca la tot soiul de indoiala... straiul de astazi, prins in curele, supiele, gatul dezgrumat de legaturi, impiedica indoiturile de sale si de cap; de voie, de nevoie, oamenii sunt siliti a nu se pleca pe cat poate ar vrea... intre doi oameni cu fraci, pantaloni si palarie, pas de cunoaste care ii de vita, care ii om nou; educatia si pantalonul au astupat santurile ce desparteau clasele boieresti. in vremea de mai inainte, haina era ravasul de drum al omului, care-ti spunea de departe masura inchinaciunii, sau te silea sa dai dreapta sau stanga pe drumuri. Dupa barba rasa de tot,mai mult sau mai putin ratunzita, sau dupa soiul caciulii stiai cu cine ai de a face; cu cat caciula era mai mare, cu atata omul era mai insemnat; pe cat slicul se urca in latime si in lungime, cu atata capul aflat dedesubt era tare si mare si strasnic la viata.

Un om pe vremea aceea putea fara rusine sa nu stie carte, dar pentru un slic, mai ales sa fi fost acel slic nalt ca obeliscul din gradina publica, s-ar fi dat in vant.

Costumul insemnat aicea va parea urmasilor nostri o poveste din halimale !... poate ca strabunii nostri ne-ar fi strans de gat, sa fi gandit ei ca vom fi cu capetele pletoase, nerase si nevrednice de slic si de calpac! Halima va parea viitorului slava lautarilor, precum ni se pare halima astazi, cand povestesc babele si mosnegii de taiafetul batranilor: un boiernas avea 20 slugi, un boier slicar de la 20 in sus, calpacele se urmau peste suta! Desi mamele noastre strangeau oalele cu unt si smantana sub divanuri, economia era cuvant si lucru necunoscut, petrecerile erau uriase, viata de la tara o veselie indelungata! ospitalitatea de care ne falim astazi, ca o dreapta, sfanta si nemuritoare mostenire a sangelui roman... este umbra numai a ospitalitatii parintesti... hanurile, tractirurile otelurile au intrat in tara in frac si in pantaloni.




Studie moldava - Partea 01
Studie moldava - Partea 02
Studie moldava - Partea 03
Studie moldava - Partea 04


Aceasta pagina a fost accesata de 568 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio