• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Gib Mihaescu

Singura piesa a lui Gib Mihaescu, Pavilionul cu umbre, participa din acelasi talent al evocarii instinctelor si obsesiunilor, vadit si in epica. Piesa e construita pe un paralelism de situatii. Surprinzandu-si nevasta, Anglea, cu un amant, Miti. intrun pavilion la tara, boierul Ilarie l-a impuscat. Dupa douazeci de ani, fata lui, Liana, e prada acelorasi ispite, intinse de tanarul Geol, cu o arta apologetica de initieri si de perversitati ce ne retin un act intreg (al II-lea), facute in propriul lui folos de viitor amant,, dupa ce ea se va fi maritat cu Marius, candidatul serios; surprinsi insa la sarutul preliminar de batranul Ilarie si siliti sa se casatoreasca, devenit, asadar, sot in loc de amant, Geo este obligat sa bea din cupa otravita chiar de propriile lui invataturi si sa-si surprinda nevasta pervertita la o intalnire cu Marius in vechiul "pavilion cu umbre", vizitat dupa douazeci de ani, paralel, de o alta pereche de umbre. In loc sa omoara, se sinucide.




Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Anton Holban
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Camil Petrescu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Gib Mihaescu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Hortensia Papadat-Bengescu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Ion Marin Sadoveanu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Ion Minulescu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Liviu Rebreanu
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Lucian Blaga
Evolutia poeziei dramatice dupa razboi - Tudor Musatescu


Aceasta pagina a fost accesata de 642 ori.