Autori > Mihail Sebastian

Steaua fara nume - Actul 03 - Scena 04

SCENA III

SCENA 04

Seful - Grig

Grig

(Care a privit mereu spre ușa din stânga, fără să participe în ultimele replici, fără măcar să le audă): Domnule

Șef… dumneata ești convins că doamna e doamna pe care o caut eu?

Seful

Mai e vorbă? Înaltă, blondă, rochie albă. Semnalmentele corespunde. Nu?

Grig

(Cu un zâmbet): Ba da. Corespunde.

Seful

Și p’ormă… s’o chemăm înăuntru. S’o vedeți și dv. la față. (Face un pas spre ușe).

Grig

Nu. Lasă.

Seful

Și mai e ceva. Uitasem. Stați să vedeți. (Se scotocește prin buzunarele vestei și scoate de acolo cele câteva fise de joc de aseară): Poftim.

Grig

(Le ia, le privește): Fise dela ruletă.

Seful
Cu asta voia dumneaei să plătească biletul. Dacă s’a mai pomenit!

Grig

Adevărat. Nu s’a mai pomenit.

Seful

Păi nu? Păi nu era locul să-i tragem un proces-verbal de contravenție?

Grig

Ba era.

Seful

Eu de asta zic. S’o chemăm înăuntru și să-i tragem procesul.

Grig

Acuma-i târziu. Nu ți-am plătit la gară? Și biletul și amenda?

Seful

(Cu regret): Ba ați plătit.

Grig

Păi vezi? Aseară trebuia.

Seful

Da, da nu avea acte. Nu zici că voia să se omoare.

Grig

(Nu prea îngrijorat): Ce vorbești?

Seful

Piiiii! Ce-am tras cu ea. Nu și nu că ea se omoară. Dacă nu eram eu…

Grig

(Luându-l de spate și împingându-l spre ieșire): Iți mulțumesc domnule Șef. Ești un om de ispravă. Dar

acum lasă-mă. Lasă-mă singur.

Seful
Am onoarea… Vă salut. (Se oprește în prag): Tiii… tare-mi pare rău. De cinșpe ani n’am mai tras un
proces-verbal. O ocazie ca asta nu se mai nimerește. (Iese)