Autori > Alecu Russo
Amintiri - Partea 07
07.
Suntem la Cernauti... Domnia cvasinationala a lui Ioan Sturza a inceput. Ambitiile domniei sunt in fierbere, partidele se soptesc, constitutiile si proiectele ploua, prieteniile politice se desfac, tranzactiile si tradarile se lovesc, se inteleg si se prefac ziua pe ziua, eteristii si turcii nu mai sunt in tara; dar retrasi pe culmea Cernautului, ca pe muntele Aventinului, arhondologia cea de frunte, ce se numeste insusi proh, nu se intoarce acasa... ca nu frica Eteriei, nici a turcilor a adus bejenia... dar glasul strabatator al lui Vladimirescu, ce desteptase politica noua a romanilor. Nu frica Eteriei mai tinea in pribegie boierimea, dar ambitii inselate: targuia cu tara pretul intoarcerii: — scutirea intreaga — acea scutire ce se uita insusi la domnii straini in vremile grele. Ca toti oamenii care se cred, cernautenii ziceau... ce va face oare tara fara stalpii sai? Convulsiile intrigilor nu se astampara: Ioan Sturza scrie la Cernauti: Scrisoarea mariei-sale lui voda catre boierii din Bucovina.
"Boierilor, nu ma indoiesc ca n-au ajuns la auzul dv. miscarile unora din boierii de aicea, si cred ca pentru dv. au trebuit sa fie de desantare: insa in bunele plecari ce eu pastrez pentru dv. nu ma pot apara de a nu va mai mari inca mirarea, instiintandu-va ca aicea boierii nu v-au crutat nevinovatia, cu care va cred imbracati, publicarisind atat aicea, cat si in drumul lor in jos pana la hotar, cum ca ar fi intr-o legata unire cu dv. la pasul ce au pornit. Daca acest pas are o necuviinta, dv. veti judeca, incat va rapune numele ce vi l-au inflorit oamenii si ostenelile dv., si dar eu ma grabesc a va face stiut aceasta comprometarisire, ca unul ce intotdeauna am fost si sunt al dv. iubitor: I.S. Vv. D. 1824. fev. 7."
Pentru a da seama de ravasul acesta si de toata miscarea sufleteasca a romaniei, numai viata, corespondenta si hartiile lui Tautu ne pot sluji; corespondenta si documentele politice gasite la el sunt, la cunostinta noastra, singurele documente ale acelei miscari ce se infunda in trataturile de la Acherman si Adrianopol, si ne dau ponturile si talmacirea Regulamentului Organic: fara Tautu istoria nu se poate intelege.
Asadar, pentru a ne talmaci cartea mariei-sale lui voda sa intrebam pe Tautu de cuprinderea sa. Din mormantul lui, Tautu ne va arata ca aceasta carte a fost o mare ispita, de care sa tinem minte, capitol din mijloc al unui roman politic: hartiile lui Tautu cuprind tot romanul... si ce roman! si vom zari in acest roman si unele din chestiile capitale ce ne imping astazi.
Eteria a jefuit tara, dregatoriile si domniile grecesti au dat mana cu jacuitorii; prada, focul si dislocatia principaturilor s-au facut; cine are sa ridice neamul, cine are sa-si aduca aminte de pamantul acesta, de independenta, de vechi drituri?... ca ocarmuire nu-i...
Turcul sta gata a preface umbra tarilor in pasalacuri si abutorii pamantului... stalpii patrioti ... au fugit, pare ca nu au lasat nimica in urma. in urma lor insa era mai mult decat pamantul gol, era norodul roman, apasat, dar neuitator de trecut, acel norod care se vede numai cand soseste primejdia si greul. Boierimea nu trecuse hotarul, ca un tipat groaznic striga de la o margine la alta: "Au fost vremi sa lasati pentru un minut tot felul de interes particularnic si sa va tintiti gandirea si ingrijirea la interesul obstesc, sa lasati prigonirea si dihonia ce aveti intre dv. si cu o unire sa lucrati cele de folosul patriei: sa lasati ura ce purtati catre toti ceilalti... Dar protivnicia urmarii din partea dv. face pre obstie ca sa-si ridice glasul sau acel amortit de atatea veacuri. — Acest pamant, odinioara ocarmuit de independentii sai voievozi, a avut hotarele sale in intindere, asezamanturile sale in datorii, privilegiile sale in urmare, si pravilele sale in indatoriele unui om catre altul. S-au vazut boieri (a carora scaune, dv. tineti astazi) ravnind domnesti cununi, neinvoindu-se intre dansii si intrecandu-se unul cu altul, se indeseau sa o rapeasca. Dintru aceasta a nascut puternica pricina de orice intre dansii: legiuita pricina a apararii domnilor si sfanta datorie a preaputernicei Porti, ca sa se puie in lucrare linistirea: Toate au venit la un pont, si neinvoiala intre boieri nu s-a putut ostoi, decat numai cu punerea pe scaun a natiei grecesti".
Strigarea obstei este doprosul si judecata regimului trecut, in care nimic nu e uitat, de la vechile privilegii pana la scoale, si in care vedem ca, vorbind de darile razboiului, se mira norodul de intrebuintarea banilor hotarati de plata.
"De unde dar curge oprirea vanzarii cei de bunavoie, si in locul ei preturi hotarate si pagubitoare? Nevoit a lua aminte el (norodul) n-a trecut inca in uitare ca, in vremea razboiului trecut, maria-sa monarhul Rusiei a slobozit inalta porunca ca sa se plateasca in bani tot ceea ce se va lua din pamantul acesta. Apoi norodul dand tot ceea ce i s-a cerut, poate arata un numar mare de dari, pentru care nu a luat nici cea mai mica plata; si in vreme ce stie ca imparateasca hazna a platit pentru toate acele fara crutare, ramane in prepusul sau fara iesire, ca platile acele randuite pentru folosul obstii au alcatuit in pamantul acesta numai cateva folosuri in parte." Lungul rechizitorium acest al obstii ce ne da a crede ca numele oamenilor se schimba, dar naravurile foarte cu greu, lungul rechizitorium in care se propune Portii toate imbunatatirile ce se asteapta si astazi, dar inlatura boieria ca sfarsita sau moarta, dadu a gandi boierilor. Era prea lunga strigarea, prea ascutit tipatul, prea vie durerea, ca pribegii sa nu o auda; afara de pruha, fruntea, cei multi se intoarsera pe la casele lor; educatia politica a obstilor nu se face intr-o zi, in capul celor mai multi era o amestecatura a chestiilor dinlauntru cu chestiile din afara — faza de reforme in care se parea a intra Moldova cu miscarea strigarii se prefacea intr-o combinatie mai buna decat starea de mai inainte negresit, dar unde elementul dezorganizarii se sustinea. — Istoria va aprecia rodurile acelei combinatii statornicite sub numele de Reglement Organic si folosurile ce a tras fiecare treapta moldovana; urmarim numai duhul miscarii aicea.
Suntem la Cernauti... Domnia cvasinationala a lui Ioan Sturza a inceput. Ambitiile domniei sunt in fierbere, partidele se soptesc, constitutiile si proiectele ploua, prieteniile politice se desfac, tranzactiile si tradarile se lovesc, se inteleg si se prefac ziua pe ziua, eteristii si turcii nu mai sunt in tara; dar retrasi pe culmea Cernautului, ca pe muntele Aventinului, arhondologia cea de frunte, ce se numeste insusi proh, nu se intoarce acasa... ca nu frica Eteriei, nici a turcilor a adus bejenia... dar glasul strabatator al lui Vladimirescu, ce desteptase politica noua a romanilor. Nu frica Eteriei mai tinea in pribegie boierimea, dar ambitii inselate: targuia cu tara pretul intoarcerii: — scutirea intreaga — acea scutire ce se uita insusi la domnii straini in vremile grele. Ca toti oamenii care se cred, cernautenii ziceau... ce va face oare tara fara stalpii sai? Convulsiile intrigilor nu se astampara: Ioan Sturza scrie la Cernauti: Scrisoarea mariei-sale lui voda catre boierii din Bucovina.
"Boierilor, nu ma indoiesc ca n-au ajuns la auzul dv. miscarile unora din boierii de aicea, si cred ca pentru dv. au trebuit sa fie de desantare: insa in bunele plecari ce eu pastrez pentru dv. nu ma pot apara de a nu va mai mari inca mirarea, instiintandu-va ca aicea boierii nu v-au crutat nevinovatia, cu care va cred imbracati, publicarisind atat aicea, cat si in drumul lor in jos pana la hotar, cum ca ar fi intr-o legata unire cu dv. la pasul ce au pornit. Daca acest pas are o necuviinta, dv. veti judeca, incat va rapune numele ce vi l-au inflorit oamenii si ostenelile dv., si dar eu ma grabesc a va face stiut aceasta comprometarisire, ca unul ce intotdeauna am fost si sunt al dv. iubitor: I.S. Vv. D. 1824. fev. 7."
Pentru a da seama de ravasul acesta si de toata miscarea sufleteasca a romaniei, numai viata, corespondenta si hartiile lui Tautu ne pot sluji; corespondenta si documentele politice gasite la el sunt, la cunostinta noastra, singurele documente ale acelei miscari ce se infunda in trataturile de la Acherman si Adrianopol, si ne dau ponturile si talmacirea Regulamentului Organic: fara Tautu istoria nu se poate intelege.
Asadar, pentru a ne talmaci cartea mariei-sale lui voda sa intrebam pe Tautu de cuprinderea sa. Din mormantul lui, Tautu ne va arata ca aceasta carte a fost o mare ispita, de care sa tinem minte, capitol din mijloc al unui roman politic: hartiile lui Tautu cuprind tot romanul... si ce roman! si vom zari in acest roman si unele din chestiile capitale ce ne imping astazi.
Eteria a jefuit tara, dregatoriile si domniile grecesti au dat mana cu jacuitorii; prada, focul si dislocatia principaturilor s-au facut; cine are sa ridice neamul, cine are sa-si aduca aminte de pamantul acesta, de independenta, de vechi drituri?... ca ocarmuire nu-i...
Turcul sta gata a preface umbra tarilor in pasalacuri si abutorii pamantului... stalpii patrioti ... au fugit, pare ca nu au lasat nimica in urma. in urma lor insa era mai mult decat pamantul gol, era norodul roman, apasat, dar neuitator de trecut, acel norod care se vede numai cand soseste primejdia si greul. Boierimea nu trecuse hotarul, ca un tipat groaznic striga de la o margine la alta: "Au fost vremi sa lasati pentru un minut tot felul de interes particularnic si sa va tintiti gandirea si ingrijirea la interesul obstesc, sa lasati prigonirea si dihonia ce aveti intre dv. si cu o unire sa lucrati cele de folosul patriei: sa lasati ura ce purtati catre toti ceilalti... Dar protivnicia urmarii din partea dv. face pre obstie ca sa-si ridice glasul sau acel amortit de atatea veacuri. — Acest pamant, odinioara ocarmuit de independentii sai voievozi, a avut hotarele sale in intindere, asezamanturile sale in datorii, privilegiile sale in urmare, si pravilele sale in indatoriele unui om catre altul. S-au vazut boieri (a carora scaune, dv. tineti astazi) ravnind domnesti cununi, neinvoindu-se intre dansii si intrecandu-se unul cu altul, se indeseau sa o rapeasca. Dintru aceasta a nascut puternica pricina de orice intre dansii: legiuita pricina a apararii domnilor si sfanta datorie a preaputernicei Porti, ca sa se puie in lucrare linistirea: Toate au venit la un pont, si neinvoiala intre boieri nu s-a putut ostoi, decat numai cu punerea pe scaun a natiei grecesti".
Strigarea obstei este doprosul si judecata regimului trecut, in care nimic nu e uitat, de la vechile privilegii pana la scoale, si in care vedem ca, vorbind de darile razboiului, se mira norodul de intrebuintarea banilor hotarati de plata.
"De unde dar curge oprirea vanzarii cei de bunavoie, si in locul ei preturi hotarate si pagubitoare? Nevoit a lua aminte el (norodul) n-a trecut inca in uitare ca, in vremea razboiului trecut, maria-sa monarhul Rusiei a slobozit inalta porunca ca sa se plateasca in bani tot ceea ce se va lua din pamantul acesta. Apoi norodul dand tot ceea ce i s-a cerut, poate arata un numar mare de dari, pentru care nu a luat nici cea mai mica plata; si in vreme ce stie ca imparateasca hazna a platit pentru toate acele fara crutare, ramane in prepusul sau fara iesire, ca platile acele randuite pentru folosul obstii au alcatuit in pamantul acesta numai cateva folosuri in parte." Lungul rechizitorium acest al obstii ce ne da a crede ca numele oamenilor se schimba, dar naravurile foarte cu greu, lungul rechizitorium in care se propune Portii toate imbunatatirile ce se asteapta si astazi, dar inlatura boieria ca sfarsita sau moarta, dadu a gandi boierilor. Era prea lunga strigarea, prea ascutit tipatul, prea vie durerea, ca pribegii sa nu o auda; afara de pruha, fruntea, cei multi se intoarsera pe la casele lor; educatia politica a obstilor nu se face intr-o zi, in capul celor mai multi era o amestecatura a chestiilor dinlauntru cu chestiile din afara — faza de reforme in care se parea a intra Moldova cu miscarea strigarii se prefacea intr-o combinatie mai buna decat starea de mai inainte negresit, dar unde elementul dezorganizarii se sustinea. — Istoria va aprecia rodurile acelei combinatii statornicite sub numele de Reglement Organic si folosurile ce a tras fiecare treapta moldovana; urmarim numai duhul miscarii aicea.
Amintiri - Partea 01
Amintiri - Partea 02
Amintiri - Partea 03
Amintiri - Partea 04
Amintiri - Partea 05
Amintiri - Partea 06
Amintiri - Partea 07
Amintiri - Partea 08
Amintiri - Partea 09
Aceasta pagina a fost accesata de 593 ori.