Autori > Alecu Russo
Amintiri - Partea 09
09.
Alt taraf, alta constitutie. Proiectul de fata e foarte laconic si este cunoscut sub numire de ponturile popilor.
Pontul I. Mitropolitul si episcopii sa fie de-a pururea numai din pamanteni, si manastirile grecesti sub epitropia arhiereilor si a pamantenilor.
II. Mitropolitul si episcopii aseminea sub epitropia pamantenilor, si fara stirea epitropilor sa nu se poata imprumuta.
IV. Pronomiile si privilegiile de mai inainte sa ramaie nestramutate.
V. Ocarmuirea tarii sa fie de domn impreuna cu gherusie alcatuita de opt boieri din cei dintai, care se vor schimba la "toti trei ani", si acestia vor fi din fiecare neam cate unul din cele opt neamuri.
VI. "Neamul boieresc nesupus nici unei dari."
VII. Domnul sa nu poata osandi vreun pamantean fara cercetarea si hotararea gherusiei.
IX. Cinurile sa nu se deie la prosti si mai ales fara hotararea acelor opt boieri.
X. Grecii sa fie siliti a se desface de averile din Moldova.
XI. Numai grecii negutitori sa fie primiti.
XII. Cinurile domnului Suto cu toate sa se strice.
XIII. Nici intr-un cin a pamantului, grec sa nu se intrebuinteze.
XIV. Privilegiile scutelnicilor sa se intareasca.
XIX. "Cartile mazililor si ale postelnicilor sa nu se mai innoiasca."
XXI. Asedosie pe trei ani.
XXIII. Holerca sa fie oprita a mai veni de peste hotar, si velnitele sa fie slobode si fara plata, insa numai la pamanteni.
XXV. Boierii sa aiba sloboda voie a trimite arzuri la Poarta la vreo "nemultamire" despre domn, sau si din ei a trimite, insa numai pentru "obstesti interesuri".
in proiectele aceste este o curioasa amestecare de idei economice bune de monopol si, peste tot, gandul de a inghiti obstea in boierii pruhisti, si a carmui pe deasupra domnului o oligarsie venetiana.
Mai gasim inca un al treilea proiect, care se deosebeste de cele doua, desi intemeiaza constitutia sa pe boierie privilegiata.
Art. II. "Domnia sa mearga in mostenire la fiul cel mai mare, ori, lipsand el, apoi la neamul cel mai aproape de acelasi sange". Dar proiectul acesta, iarasi ca celalalt, restrange ocarmuirea. Este curios ca oligarsiile se apropie de anarhia dlui Proudhon.
Al patrulea proiect e proiectul lui I. Tautul; si preambulul deschide indata orizontul national: cererile cele mai insemnatoare ce se fac din partea "obstiei Moldaviei", "in intocmire cu cele cuprinse prin obsteasca jaloba, trimise catra pre inaltul Devlet, si in temeiul sfantului inalt imparatesc ferman, ce s-a slobozit, ca sa fie obsteste sfintite aceste cereri, spre a sluji pamantestilor ocarmuiri, pana ce se va infiinta "Pravila tarei", intr-o desavarsita alcatuire".
Pontul 1: "Norodul Moldovei, ca un norod ce din invechime si pana astazi a avut si are sfintit privilegiul slobozeniei si acela de a se obladui cu ocarmuitorii sai etc."
Pontul 18: inaintea pravilei sa fie socotiti toti deopotriva, si fara deosebire, avand a fi si pravila una si tot aceeasi pentru toti, sau pentru de a ocroti sau pentru de a pedepsi. in pravila nu poate sa se hotarasca decat aceea ce este drept si folositor, si nu poate sa se opreasca decat ceea ce este nedrept si de stricaciune.
Pontul 19: Norodul, spre a i se ocarmui trebile sale cele dinlauntru in chipul cuviincios, ca sa se poata folosi cu dreptatile,vechile sale privilegii, cere ca sa i se intareasca si legiuirea aceea a sfatului obstesc, ce a avut pamantul acesta iarasi din invechime, legiuire dupa care "puterea ocarmuirei si a implinirei sa fie in singura mana a domnului, iar puterea hotararei sa fie pururea in mana domnului impreuna si a sfatului obstesc".
Pontul 46: Toate fetele ce alcatuiesc sfatul obstesc, afara de sasesprezece vechili a tinuturilor, toate fetele alcatuitoare Divanului si celelalte sa se aleaga toti acestia dupa socotinta domnului cu a sfatului obstesc, urmandu-se alegerea numai dupa "meritul bunelor fapte si dupa puterea si vrednicia fiecaruia, pentru slujba ce este sa i se incredinteze etc., etc.".
si (in) proiectul acesta, din care se vede ca Tautul era versat in scrierile politice ale vremii, unde intaia data in Moldova s-a asternut principul impartirii puterii, multe defenitii de drit se gasesc; dar este de mirare ca proiectul tace cu totul in privinta satenilor. Ori da a intelege ca dreptatile politice si civile erau a se intinde preste tot, fara prejudetul legaturilor si contracturile ce leaga proprietatea de locuitori, si locuitorul de proprietate? Se poate crede si aceasta, fiindca loc deosebit in constitutia sa nu este dat boierimii ca unei caste, dar alegerea poate chema cu increderea domnului tot pamanteanul vrednic la slujbe; sau ca Tautul mai astepta vreme, spre a-si spune toate ideile sale de reforma.
Proiecte si constitutie nu erau de ajuns boierimii ce isi venise in fire din spaima strigarii. Domnia se asezase, dar, din nenorocire, Moldova poate da o domnie numai, si postulanti se gaseau din toate partile; cu constitutiile si cu fagaduinte de credinta si altele o suta de postulanti staruiau, si boierii din Cernauti, ca si ceilalti, ba inca si mai mult, ca unii ce aveau ramificatie cu Ipsilant, Cantacuzinestii si eteristii si sprijin mare in Fanar; pana si sangele mariei sale lui voda isi facea partizi si ravnea biata domnie a lui I. Sturza.
Huietele de domnie si intrigile ce nasteau din toate partile facura pe I.S.Vv. a scrie scrisoarea din 7 fev. 1824. La 22 fev. plecatele slugi ale mariei sale in numar de sasesprezece iscalituri raspund:
"Pre inaltate doamne! Nu poate fi alta mai straina si desantata priveliste astazi, decat aceasta numai, ca fiii cei adevarati a patriei noastre, batranii boieri si mostenitorii familiilor celor din invechime "pre credincioase si supuse pre putrernicului, induratorului si hranitorului nostru Devlet, si mai ales cunoscutii intru vechime jertfirilor ale pretuitelor slujbe catra pre puternica imparatie, prin carele chelariul sau veacuri intregi s-au pazit neclintit din stejarul drept si neprihanitei supunere. Aceia astazi in tot chipul prigoniti, apoi unii instanjeniti de a se apropia inca de maica lor, patria noastra, ba inca nevoiti cu jale si lacramare a pazi o cruda tacere, o aspra neamestecare si o desavarsita neimpartasire cu toata suflarea "sambatrioticeasca" dinlauntru pentru ca sa ne departam si de clevetirile cele formalnice, pornite din patrie, si din intunericul scopurilor propovaduite in lume, ca adica cei dinlauntru patrioti, nu cei dinafara, ar fi avand insotire nepriincioasa. Aceasta oprire a comunicatiei pazita de noi, cei instrainati intru sfintenia cugetarilor, iata ne da tot creditul si la inaltimea ta, si la toata lumea acum, ca nu am putut avea impartasirea unei stiinte formalnice mai de inainte, pentru cuvintele calatoriei catra pragul indurarei Devletului, a unor boieri deputati. Nici daca in particularnic sau prin stiinta a mai multor sampatrioti merg sa puie lacramile patriei la picioarele pragului milostivirii, acum si din luminata carte a inaltimei tale, doamne, insemnata din 7 fev., care ne-am invrednicit a o primi dupa o indelungata incontenire, intru aceiasi vedem a ne insemna aceasta, cum ca sunetul vorbelor in calatoria lor le poate aduce comprometatie, propovaduind ei unire cu noi. Se dezleaga aceasta intrebare, ca, daca a lipsit comunicatia, n-a putut fi hotararea mai de nainte si a unirii; iar daca este obstesc bine, apoi ei in noi si noi in ei, precum urmeaza a se crede ca esti si inaltimea ta, si iata pentru ca am primit luminata cartea voastra, taind nodul tacerii cu patrioticesc cuget raspundem cu plecaciune ca suntem neuniti cu toata suflarea a acelora carele se plac in nenorocirile si obida patriei si a sambatriotilor si suntem uniti in duhul nostru cu acei care pentru binele patriei arata jertfire; insa lucrare, indemanare, corespondentie nu am avut; de am fi fost si noi in patrie, iarasi nimica alta nu am fi putut face la o pierzare marturisita in lume a tarii noastre, decat a nazui si noi la limanul mantuirii milostivirii pre inaltatului Devlet, stapanitorul nostru. Asadar, si pentru acesti deputati, daca merg pentru binele patriei, datoria urmeaza a fi si inaltimea ta intr-o sufleteasca unire".
Raspunsul ista foarte lung nu s-a putut reproduce tot, plin de fraze indoite, unde cimilitura joaca, adevarul pica in mana lui Tautul.
"Maria sa voda, carele are un suflett bun, — striga Tautul in scrisoarea ce a trimis un boier din Moldova catre d-lui log. G.S. la Cernauti, — poate sa fi crezand, dar eu, carele stiu, va marturisesc ca impotriva stiintei mele nu pot crede, si ma rog ma iertati, scriitorul dv., spornic in florile fandasiei, incat si pragului, de putea, ii da picioare, macar ca ar fi bine catra celelalte praguri sa-si crute darnicia, ca sa nu le fuga usile, scriitorul dv. a stiut sa presoare si sa pofteasca in toate frazurile scrisorii lacrimile patimirii, de obijduitii sambatrioti, obida patriei, pierzarea ei, ticalosia, nenorocirele si alte asemine".
"Scrisoarea unui boier moldovan" e un pamflet in 32 pagini manuscrise, in care Tautul se ridica uneori la o inaltime de idei nespusa, cu un foc, cu o ura necrutatoare si cruda, care face din acest pamflet nu numai un monument istoric, dar si un document literar.
Cernautenii, ca si boierii veniti pe acasa, iscalise jaloba si cererile obstii. Domnia lui I. Sturza era rezultatul a tuturor, dar slaba idee a nationalitatii reinviata, si Tautul nu ierta fatarnicia si ambitia tulburatoare a domniilor, care ameninta iarasi acest principiu castigat cu atatea dureri. Scrisoarea ia la raspicat raspunsul boierilor din cuvant in cuvant sub inchipuirea unui boier ce ar fi fost din taraful cernautenilor...
Pontul I. Mitropolitul si episcopii sa fie de-a pururea numai din pamanteni, si manastirile grecesti sub epitropia arhiereilor si a pamantenilor.
II. Mitropolitul si episcopii aseminea sub epitropia pamantenilor, si fara stirea epitropilor sa nu se poata imprumuta.
IV. Pronomiile si privilegiile de mai inainte sa ramaie nestramutate.
V. Ocarmuirea tarii sa fie de domn impreuna cu gherusie alcatuita de opt boieri din cei dintai, care se vor schimba la "toti trei ani", si acestia vor fi din fiecare neam cate unul din cele opt neamuri.
VI. "Neamul boieresc nesupus nici unei dari."
VII. Domnul sa nu poata osandi vreun pamantean fara cercetarea si hotararea gherusiei.
IX. Cinurile sa nu se deie la prosti si mai ales fara hotararea acelor opt boieri.
X. Grecii sa fie siliti a se desface de averile din Moldova.
XI. Numai grecii negutitori sa fie primiti.
XII. Cinurile domnului Suto cu toate sa se strice.
XIII. Nici intr-un cin a pamantului, grec sa nu se intrebuinteze.
XIV. Privilegiile scutelnicilor sa se intareasca.
XIX. "Cartile mazililor si ale postelnicilor sa nu se mai innoiasca."
XXI. Asedosie pe trei ani.
XXIII. Holerca sa fie oprita a mai veni de peste hotar, si velnitele sa fie slobode si fara plata, insa numai la pamanteni.
XXV. Boierii sa aiba sloboda voie a trimite arzuri la Poarta la vreo "nemultamire" despre domn, sau si din ei a trimite, insa numai pentru "obstesti interesuri".
in proiectele aceste este o curioasa amestecare de idei economice bune de monopol si, peste tot, gandul de a inghiti obstea in boierii pruhisti, si a carmui pe deasupra domnului o oligarsie venetiana.
Mai gasim inca un al treilea proiect, care se deosebeste de cele doua, desi intemeiaza constitutia sa pe boierie privilegiata.
Art. II. "Domnia sa mearga in mostenire la fiul cel mai mare, ori, lipsand el, apoi la neamul cel mai aproape de acelasi sange". Dar proiectul acesta, iarasi ca celalalt, restrange ocarmuirea. Este curios ca oligarsiile se apropie de anarhia dlui Proudhon.
Al patrulea proiect e proiectul lui I. Tautul; si preambulul deschide indata orizontul national: cererile cele mai insemnatoare ce se fac din partea "obstiei Moldaviei", "in intocmire cu cele cuprinse prin obsteasca jaloba, trimise catra pre inaltul Devlet, si in temeiul sfantului inalt imparatesc ferman, ce s-a slobozit, ca sa fie obsteste sfintite aceste cereri, spre a sluji pamantestilor ocarmuiri, pana ce se va infiinta "Pravila tarei", intr-o desavarsita alcatuire".
Pontul 1: "Norodul Moldovei, ca un norod ce din invechime si pana astazi a avut si are sfintit privilegiul slobozeniei si acela de a se obladui cu ocarmuitorii sai etc."
Pontul 18: inaintea pravilei sa fie socotiti toti deopotriva, si fara deosebire, avand a fi si pravila una si tot aceeasi pentru toti, sau pentru de a ocroti sau pentru de a pedepsi. in pravila nu poate sa se hotarasca decat aceea ce este drept si folositor, si nu poate sa se opreasca decat ceea ce este nedrept si de stricaciune.
Pontul 19: Norodul, spre a i se ocarmui trebile sale cele dinlauntru in chipul cuviincios, ca sa se poata folosi cu dreptatile,vechile sale privilegii, cere ca sa i se intareasca si legiuirea aceea a sfatului obstesc, ce a avut pamantul acesta iarasi din invechime, legiuire dupa care "puterea ocarmuirei si a implinirei sa fie in singura mana a domnului, iar puterea hotararei sa fie pururea in mana domnului impreuna si a sfatului obstesc".
Pontul 46: Toate fetele ce alcatuiesc sfatul obstesc, afara de sasesprezece vechili a tinuturilor, toate fetele alcatuitoare Divanului si celelalte sa se aleaga toti acestia dupa socotinta domnului cu a sfatului obstesc, urmandu-se alegerea numai dupa "meritul bunelor fapte si dupa puterea si vrednicia fiecaruia, pentru slujba ce este sa i se incredinteze etc., etc.".
si (in) proiectul acesta, din care se vede ca Tautul era versat in scrierile politice ale vremii, unde intaia data in Moldova s-a asternut principul impartirii puterii, multe defenitii de drit se gasesc; dar este de mirare ca proiectul tace cu totul in privinta satenilor. Ori da a intelege ca dreptatile politice si civile erau a se intinde preste tot, fara prejudetul legaturilor si contracturile ce leaga proprietatea de locuitori, si locuitorul de proprietate? Se poate crede si aceasta, fiindca loc deosebit in constitutia sa nu este dat boierimii ca unei caste, dar alegerea poate chema cu increderea domnului tot pamanteanul vrednic la slujbe; sau ca Tautul mai astepta vreme, spre a-si spune toate ideile sale de reforma.
Proiecte si constitutie nu erau de ajuns boierimii ce isi venise in fire din spaima strigarii. Domnia se asezase, dar, din nenorocire, Moldova poate da o domnie numai, si postulanti se gaseau din toate partile; cu constitutiile si cu fagaduinte de credinta si altele o suta de postulanti staruiau, si boierii din Cernauti, ca si ceilalti, ba inca si mai mult, ca unii ce aveau ramificatie cu Ipsilant, Cantacuzinestii si eteristii si sprijin mare in Fanar; pana si sangele mariei sale lui voda isi facea partizi si ravnea biata domnie a lui I. Sturza.
Huietele de domnie si intrigile ce nasteau din toate partile facura pe I.S.Vv. a scrie scrisoarea din 7 fev. 1824. La 22 fev. plecatele slugi ale mariei sale in numar de sasesprezece iscalituri raspund:
"Pre inaltate doamne! Nu poate fi alta mai straina si desantata priveliste astazi, decat aceasta numai, ca fiii cei adevarati a patriei noastre, batranii boieri si mostenitorii familiilor celor din invechime "pre credincioase si supuse pre putrernicului, induratorului si hranitorului nostru Devlet, si mai ales cunoscutii intru vechime jertfirilor ale pretuitelor slujbe catra pre puternica imparatie, prin carele chelariul sau veacuri intregi s-au pazit neclintit din stejarul drept si neprihanitei supunere. Aceia astazi in tot chipul prigoniti, apoi unii instanjeniti de a se apropia inca de maica lor, patria noastra, ba inca nevoiti cu jale si lacramare a pazi o cruda tacere, o aspra neamestecare si o desavarsita neimpartasire cu toata suflarea "sambatrioticeasca" dinlauntru pentru ca sa ne departam si de clevetirile cele formalnice, pornite din patrie, si din intunericul scopurilor propovaduite in lume, ca adica cei dinlauntru patrioti, nu cei dinafara, ar fi avand insotire nepriincioasa. Aceasta oprire a comunicatiei pazita de noi, cei instrainati intru sfintenia cugetarilor, iata ne da tot creditul si la inaltimea ta, si la toata lumea acum, ca nu am putut avea impartasirea unei stiinte formalnice mai de inainte, pentru cuvintele calatoriei catra pragul indurarei Devletului, a unor boieri deputati. Nici daca in particularnic sau prin stiinta a mai multor sampatrioti merg sa puie lacramile patriei la picioarele pragului milostivirii, acum si din luminata carte a inaltimei tale, doamne, insemnata din 7 fev., care ne-am invrednicit a o primi dupa o indelungata incontenire, intru aceiasi vedem a ne insemna aceasta, cum ca sunetul vorbelor in calatoria lor le poate aduce comprometatie, propovaduind ei unire cu noi. Se dezleaga aceasta intrebare, ca, daca a lipsit comunicatia, n-a putut fi hotararea mai de nainte si a unirii; iar daca este obstesc bine, apoi ei in noi si noi in ei, precum urmeaza a se crede ca esti si inaltimea ta, si iata pentru ca am primit luminata cartea voastra, taind nodul tacerii cu patrioticesc cuget raspundem cu plecaciune ca suntem neuniti cu toata suflarea a acelora carele se plac in nenorocirile si obida patriei si a sambatriotilor si suntem uniti in duhul nostru cu acei care pentru binele patriei arata jertfire; insa lucrare, indemanare, corespondentie nu am avut; de am fi fost si noi in patrie, iarasi nimica alta nu am fi putut face la o pierzare marturisita in lume a tarii noastre, decat a nazui si noi la limanul mantuirii milostivirii pre inaltatului Devlet, stapanitorul nostru. Asadar, si pentru acesti deputati, daca merg pentru binele patriei, datoria urmeaza a fi si inaltimea ta intr-o sufleteasca unire".
Raspunsul ista foarte lung nu s-a putut reproduce tot, plin de fraze indoite, unde cimilitura joaca, adevarul pica in mana lui Tautul.
"Maria sa voda, carele are un suflett bun, — striga Tautul in scrisoarea ce a trimis un boier din Moldova catre d-lui log. G.S. la Cernauti, — poate sa fi crezand, dar eu, carele stiu, va marturisesc ca impotriva stiintei mele nu pot crede, si ma rog ma iertati, scriitorul dv., spornic in florile fandasiei, incat si pragului, de putea, ii da picioare, macar ca ar fi bine catra celelalte praguri sa-si crute darnicia, ca sa nu le fuga usile, scriitorul dv. a stiut sa presoare si sa pofteasca in toate frazurile scrisorii lacrimile patimirii, de obijduitii sambatrioti, obida patriei, pierzarea ei, ticalosia, nenorocirele si alte asemine".
"Scrisoarea unui boier moldovan" e un pamflet in 32 pagini manuscrise, in care Tautul se ridica uneori la o inaltime de idei nespusa, cu un foc, cu o ura necrutatoare si cruda, care face din acest pamflet nu numai un monument istoric, dar si un document literar.
Cernautenii, ca si boierii veniti pe acasa, iscalise jaloba si cererile obstii. Domnia lui I. Sturza era rezultatul a tuturor, dar slaba idee a nationalitatii reinviata, si Tautul nu ierta fatarnicia si ambitia tulburatoare a domniilor, care ameninta iarasi acest principiu castigat cu atatea dureri. Scrisoarea ia la raspicat raspunsul boierilor din cuvant in cuvant sub inchipuirea unui boier ce ar fi fost din taraful cernautenilor...
Amintiri - Partea 01
Amintiri - Partea 02
Amintiri - Partea 03
Amintiri - Partea 04
Amintiri - Partea 05
Amintiri - Partea 06
Amintiri - Partea 07
Amintiri - Partea 08
Amintiri - Partea 09
Aceasta pagina a fost accesata de 581 ori.