Autori > Alecu Russo


Amintiri - Partea 08



08.

S-au vazut neamuri pierind deodata pentru un princip sau pentru slobozenie, dar castele si privilegiatii se indoiesc, targuiesc cu chestiile generale si inevitabile si cauta a scapa cevasi; asa urmara si boierii cu obstia de la 1821. Sub umbra magulirii duhului roman inviat, prin reactia in contra grecilor, prin oarecare concesii morale cersute de veac, boierii ramasera totusi oligarsia de mai inainte, dand in spinarea carmuirii greutatea si raspunderea starii sociale, o tactica ce s-a innoit in opozitiile din urma, si se arata inca si astazi. Suntem fiii oamenilor de la 1821, stim ce e dar duhul acelor concesii si intelegem logica hortisa, ce sovaieste intre marturisirea dreapta a adevarului si a cugetului si sofisme. Asadar, boierii pribegi incepura a cumpani, a socoti si prinde la inima; constitutii si proiecte ploua, curieri triera tara, tarigradul si Petersburgul mai cu seama, Fanarul e in picioare, mezatul opiniilor si a sufletelor se incepe. Toate proiectele seamana unele cu altele in principiuri, si toate sunt intr-o conglasuire: "a restrange puterea ocarmuirii, a pune tara sub epitropia boieriei". Fiecare taraf isi face o constitutie. Avem mai multe constitutii sub ochi, otografe. Strigarea zice: "nimica alta nu era cunoscut de pravila statornicita in toate, decat interesul, mita si partinirea ce pretutindene nu purta alte roduri decat neranduieli, jacuri, asupriri si impilare, care pe multi din drepti supusii preaputernicei Porti au silit a alerga sa se faca suditi straini, pentru ca sa poata apara dreptatile lor. — Acest fel era ocarmuirea, cand moldovenii obositi de jacurile ce in stramtoarea de mai inainte au fost siliti sa mai sprijineasca si tulburarile grecilor, care au facut varf ticalosiilor lor, pentru care obstea intr-aceea banuieste numai boierilor celor mari. Caci acestia erau incepatorii tarii, acestia erau stalpii patriei, la ingrijirea acestora toata obstea era rezemata, cand fara veste s-a vazut cazuta in prapastia ce a sapat imperecherea apostatilor. Catre aceasta, strangerea mai inainte a oamenilor lui Ipsilant sub privirea incepatorilor nostri, intrarea intre acei oameni a arnautilor ce slujeau pe la boierii cei mari, si, dupa venirea lui Ipsilant, poruncile date din visterie catre dregatoriile tarii, spre inlesnirea strangerii oamenilor de oaste, incingerea cu arme a lui Ipsilant, facuta prin mitropolitul tarii, si ajutarea de bani, cai si al- tele, facute de multi dintre boieri, sunt destule pricini care fac a crede ca acei mai puternici dintre boierii cei mari au stiut mai inainte de imperecherea grecilor, si acei prin viclesugul lor au uimit dintru-ntai pe toti ceilalti." Boierii opuneau ca fraul tarii nu era in mana lor. Asta a facut galcevirea de-a pururea in tarile noastre: tara in contra boierilor si boierii in contra domnilor. stefan cel Mare statornici cu temei in Moldova temeiul aristocratic. El nu simti greul institutiei sale, ca avea brat greu si mana iute; dar fiul sau Bogdan cu anevoie carmuieste, si al treilea fiu al lui stefan, Rares, plateste cu surgunul sau si zbuciumarea zilelor sale gandul de a reduce si margini insusirile aristocraticesti.

Iata principurile proiecturilor: desi lungi pentru un articol ca al nostru, prescriem mai multe paragrafe, pentru ca sunt pline de actualitate, pentru ca trecutul trebuie a ne povatui, si pentru ca unele dispozitii sunt intreaga noastra istorie:

"Shedion de reformaluirea stapanirei tarei Moldaviei."

1. Stapanirea sa fie monarhiceasca, dinpreuna insa lucratoare cu sese si opt familii cele intai a pamantului, ce se numesc in limba greceasca: pruh. Aceasta alegere a stapanirei dinpreuna cu un DOMN, tot din neamul moldovenesc, sa fie pe viata.

2. Budjetul domnului.

7. Chiftul caldarilor sa fie pentru toti de obstie slobod fara de plata, afara de vama legiuita, care toti de obstie sa o plateasca, fara deosebire de obraze, si nicicum altfel, subt orice fel de nume de bir pe ceasta made sa nu se poata pune. si la orase si targuri, velnite sa nu poata fi, ci numai la mosie, si de veci si cu anul se va tine. Iar holerca de peste hotar nicicum sa nu fie volnic a se aduce, si aceasta oprire sa se faca cu suirea vamii, ca la toata vadra sa plateasca zece lei.

Articolele 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10 ca si acel al 7, sunt tot dispozitii generale ce se ating de biruri si de reguli politienesti.

11. Ocna si vama sa se vanza pe trei ani cu chizasia celor intai fruntasi boieri, si banii toti sa intre in soma iaraturilor statului.

12. Postele sa se vanza in mezat, bucati-bucati la particularnici cu buna chizasie, fara a da cel mai mic agiutoriu statul cumparatorilor.

13. Mitropolia, episcopiile si toate celelalte manastiri grecesti si pamantesti sa fie cu leafa de insusi lacasurile aceste cu de agiuns, si cheltuielile bisericilor tot aseminea stiute si hotarate, si "prisosul" sa fie a statului, si mitropolitul si episcopii sa nu aiba voie in diastima de cincisprezace ani de a mai hirotonisi preot sau diacon sau dascali, ca sa nu se inmulteasca catahrisul de acum.

14. Tagma bisericeasca, afara de cele duhovnicesti, sa nu fie volnica a se amesteca, si nicicum Divanuri si giudecati mirenesti la Mitropolie sa nu se faca.

16. Boierii sa aiba toate a lor privilegii vechi, fara insa a intra intru aceste privilegiile si catahrisurile urmate in urma.

17. Boieri sa se numeasca cu caftan numai acei facuti de domnul Calimah, iar ceilalti toti sa fie socotiti fara caftanuri, si sa nu fie "volnic domnul cu boierii randuiti" de a cinsti cu caftan, fara socotinta Divanului politicesc si razboiesc.

Art. 18, 19 si 20 reglementeaza oastea marginita in 3 000 oameni alesi si cu chizasie, darea birului, si spanzurarea talharilor de pe drumul mare, de va agiunge furtisagul la un leu.

21. Fara de bir, locuitor sa nu se afle nicicum, macar si strain de va fi, si nu va fi cinstit cu caftan si va fi asezat in acest pamant, si acest bir de 18 lei sa se numeasca birul capului.

Articolele 22, 23 organizeaza statul civil si hotaratura mosiilor.

24. Razasi sa nu poata fi in toata tara cu mosie mai gios decat 50 stanjini mosie. Boierii ce sunt cinstiti cu caftane sa nu fie supusi la birul capului, si locuitorii sa fie datori a le lucra doua zile pe saptamana tot gospodariul, "insa in masuri putincioase de a lucra locuitorii fara asuprire, iar mai mult visteria tarii sa nu sufere a se urma asuprire".

28. Afara de stiutele si ispititele familii si acei cu stiinta de pracsis de a obladui, alti netrebnici si de neam prost si fara mosie mai vartos, sau alta stare sa nu poata intra in slujbele orisicare a tarii, macar si un ocolas . Proiectul acesta in 30 articole corijate de o mana ce nu s-a racit inca poate sluji ca document istoric a dovedi "strigarea" si a ne da o idee despre greutatile pamantului nostru; dar totodata ne da si masura a trei ponturi ce a castigat constiinta obsteasca de astazi. Nimeni astazi nu s-a feri de un bir, chiar si birul capului, ca o dare rusinoasa, caci am invatat acum ca rusinea este de a se inlatura de sarcinile publice. Progres, nu s-ar gasi astazi un singur om ce ar cere doua zile din saptamana unui locuitor. Progres, stiutele si ispititele familii au ispitit ca invatatura e alta unsoare mai pretuita, si fiii acelor familii si neamurilor proaste s-au cufundat si rasbotezat sub numele de roman. Progres.




Amintiri - Partea 01
Amintiri - Partea 02
Amintiri - Partea 03
Amintiri - Partea 04
Amintiri - Partea 05
Amintiri - Partea 06
Amintiri - Partea 07
Amintiri - Partea 08
Amintiri - Partea 09


Aceasta pagina a fost accesata de 618 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio