Autori > Alecu Russo

Cugetari - Partea 01 - 13

13.

Aceasta contradictie vederata a traditiei cu fapta invatatilor ce leapada traditia, ascunzand-o, sub pretext de bastina latina, ne-a adus a cerceta daca nu cumva vro idee mai departe nu sta ascunsa in sistemele latinesti ce infloresc in Ardeal cu cuvant de romanie? Ardealul nu este ca Principatele o intregime de credinta; si scoalele latine, scoala de la Blaj, e scoala romanilor uniti. Nu doara ca credem ca capeteniile ar putea vrodata falsifica dreapta judecata a romanului, incat, ca sf. Petru, sa se lepede de romanie, dar ideea religioasa fiind o putere asupra popoarelor, am vazut cu oarecare ingrijire si indoiala latinirea neobosita si sistematica ce vine din aceste scoale, cu atata mai mult ca catolicismul roman este foarte indraznet la prozelitism. Pentru romanii tarani, primejdie nu incape; desi toleranta religioasa a fost un act pururea cunoscut in fapta, de nu in drit, de guvernele tarilor, unitatea credintei nu s-a clatit, si este de adeverit ca nu se va clati vrodata; dar propovaduirea catolicismului ce se face, ajutata de latinirea limbii, ar taia in doua unitatea morala ce leaga deosebitele familii romanesti, acea unitate care ne-a mangaiat veacuri si a facut puterea sufletului nostru. Statornicia Principaturilor in patimile istorice a produs rodurile dorite; mantuirea a sosit astazi! dar, osebiti de vitele vii ale neamului prin hotare politice, ardelenii, de vor aluneca pe calea propagandei, se osandesc a pieri, slabind totodata mijloacele neamului de a se ridica la pozitia la care ii cheama astazi prefacerile politiceale lumii. Zile de fratie ca a Blajului din 15 mai 1848 se ridica rareori in istoria unui popor impartit in credinta sa. Spuie capeteniile a unitilor si a neunitilor cu cata munca sufleteasca au putut pe treizile impune tacere pizmelor religioase?

Biografia latinitorilor, incepand de la Petru Maior si de la restauratori, ar putea sa ne puie pe urmele unei propagande, de care nu credem sa fie bucurosi romanii si ne va modera in iutele prefaceri limbistce intemeiate pe limba latina.

Pentru a scapa Romania de panslavismul ce o cotropea in minutul unde venea panslavismului, pe nourii nordului, ajutorul inarmat, inavutit si navalitor al moscalilor, se ridica limba scrisa ce izgonea slavonismul si din biserica; acea limba scoasa din aplecarile intregului neam, in ziua primejdiei intarita de cronicari, s-a luptat pana astazi si a facut singura unitatea si traditia romaneasca. Depotopul slavonismului ne-a scapat reforma; de Calvin ne-a scapat constiinta romanului, care a luat limba fara a-si da credinta; de potopul latinirii, ce si cine a scapa Romania?