Autori > Alecu Russo

Cugetari - Partea 02 - 15

15.

Asadar, fara a departa in totul inraurirea apusului in intamplarile lumii noastre, inceputul lor este in noi. Legatura politica si sociala a romanilor, slavonilor si maghiarilor au fost ura si dritul istoric. Nimica nu poate talmaci puterea urii neamurilor decat studiile naravurilor, idiomurilor, traditiilor si muzicii fiestecarui neam; aceasta studie cuprinde toata istoria, originile popoarelor, psihologia, literatura, prefacerea ideilor dintr-un neam in altul si de la un neam la alt neam intemeind si nascand deosebire nationalitatilor.

Acea studie in scurt se cuprinde in poezie, in muzica si in idiom; cu cat popoarele sunt mai departe de civilizatie, cu atata obiceiurile, traditia si poezia au mai multa putere.

Neamul roman inca ii in faza traditiilor. Sa ne uitam la formele civilizatiei; intai este familia ce se statorniceste, al doilea familia ce se preface in neam si al treilea neamul in popor; cu neamul se incepe limba si poezia. in ziua cand istoria se preface in cronica, poezia isi intinde aripile si zboara sau se preface in poezie literara. Spre a gasi dar temeiurile limbilor, ii de nevoie de a se intoarce inapoi si a lua limba in gura celor ce au facut-o, pentru ca atunce este expresia a neamului intreg, si literatorii, sub pedeapsa de a se departa cu totul de originile limbii, sunt siliti la o asemenea studie. Sa luam, de pilda, un cantec vechi. Traditia locului sau traditia omenirii, trecuta din neam in neam, cantata spre ajutorinta aducerii-aminte, cantecul acela trece din veac in veac, incarcandu-se incalatoria sa de fapte si de idei noua, pastrand insa o forma rapida, stransa, totodata istorie si poveste; caci limba obsteasca sta intr-o cumpana cu civilizatia; poporul in toate treptele sale infatiseaza ototime, unde toate nevoile, interesurile si patimile se acufunda. incet cate incet neamul se preface in popor sau natie; bogatiile particularnice si dignitatile isi fac loc; treptele se deosebesc mai tare; civilizatia in marsa ei progresiva modifiaza limba si naravurile; istoria uita de unde a pornit, nu se mai amesteca cu traditiile si cu naravurile spre talmacirea faptelor; si sta un minut la punctul acela unde viata traditiilor se preface in viata istorica, si limba,naravurile si aplecarile se intiparesc in sufletul unui neam. Tocmai(la) acel punct suntem astazi; daca vom calca sanatos si dupa logica, vom avea limba si literatura, precum si originalitatea noastra; daca, dimpotriva, vom alerga dupa visurile pedantilor, vom ramane in patosul unde ne gasim.

in invatatura naravurilor, muzicii si a poeziei ne vom putea incredinta de originile limbii noastre, de nasterea nationalitatii neamului roman, de firestile noastre aplecari si de luptele ce coloniile romane au petrecut pana a se preface in sfarsit din romani in romanii de astazi. Daca acea invatatura ne-a dovedi ca elementul de bastina latin, elementele celtice si mai tarziu mongoale si slave, amestecandu-se, au dat viata unui nou neam, apoi latinismul pur pica de la sine, si vom fi incredintati ca literatura trebuie sa se razeme pe toate elementele care au intrat in limba si in neam. Latinii ne trebuie, cum am zis, ca o introducere in viata noastra.