Autori > Alecu Russo


Cugetari - Partea 02 - 03



03.

Gramatica, a zis oarecine, este un mijloc, iar nu un tel; la romani, ambitia gramerianilor a prefacut mijlocul in tel; cu pericolul de a stinge in noi inchipuirea, slobozenia gandului, volnicia stilului, armonia, firea si folosurile scrisului, domnii grameriani ne-au adus intr-un timp in care popoarele s-au scuturat de vrajbile scoalelor, si la un neam mandru ca al nostru, in care constiinta sangelui a fost vie in cele mai grele vremi ale istoriei sale, a concentra intelepciunea neamului cu cuvantologie, alfa si omega stiintei si a ravnei romanilor de dincoace si de dincolo de Carpati. Primejdia inghitirii slavone, frica si visul rau al gramaticilor si politicilor nostri, au petrecut-ode mult romanii, si au petrecut-o pana a nu fi pe lumea romana gramaticii si politicii. Cine ia pana in mana astazi nu gandeste ceva scrie, ce carte de folos va da la lumina pentru inima, mintea si invatatura romanului, dar gandeste pe ce mod va scrie, pe care logica gramaticala: pe logica italieneasca, pe logica ardeleneasca, pe fantezia frantuzeasca, sau pe alte logici, nebotezate inca, ca foile Blajului, ca Patria din Bucuresti, ca Zimbrul din Iasi; nimene nu scrie ca sa-l poata intelege fratii si parintii sai... Patriotii scriitori, gramerianii, ziditorii de temelie ai limbilor nu vad gloata, poporul iubit pentru care se falesc ca lucreaza, sau socot acea gloata deprinsa cu latineasca, frantuzeasca si italieneasca; nici unul nu-si arunca ochii peste logica si nu se intreaba cand si cand: oare logica lungita, tot lungita si intinsa, ca o ata, din deductie in deductie, nu cumva duce drept la neputinta si la groapa absurdului, daca ne este iertat a intrebuinta acest cuvant strain, talmacit romaneste prin cuvantul neghiobie? Logica este de a se opri la pontul unde un princip se loveste cu alt princip, si pentru noi este de a ne opri in analogiile starnite la pontul unde limba noastra respinge limbile straine, la pontul unde aceste analogii vatama nu numai armonia, dar fiinta organica a limbii.

Romania stie acum de descoperirea manuscriptului moldovenesc din 1427 in biblioteca de la Oxford; acest manuscript da dreptate Romaniei literare in privirile sale istorice asupra limbii scrise. Nu ne falim de aceasta descoperire, ce ne intareste in apreciatiile noastre, pentru ca adevarul izvorea pentru noi din insasi viata neamului; simtim ca toate sistemele si-au trait veacul si oamenii seriosi, ca sa prinda la putere, se intorc si se vor intoarce, ca uriasul din mitologie, la doctrina sanatoasa, adica la traditia istorica in picioare, traditia care ne-a facut si tinut romani, si care traditie, ea numaine va da putintele de a produce literatura insufletita si traitoare si ne va pune pe calea civilizatiei adevarat nationala, de care ne departeaza naluciri.

De a gresi prin mult patriotism este o greseala frumoasa; de a gresi cu truda, cu eruditie inca nu este nefolos: din framantatura mintilor, din scaparatul ideilor ies priceperea si adevarul; sistemele, judecata de insesi rodurile sale sunt in cumpana de a opri intinsele lor deductii; multi scriitori se alatureaza de traditii; si acesti scriitori sunt cei bine primiti de cititori; este de prevazut ca in curand scoalele si traditia se vor uni intr-un eclectism, unde ne amana sporul ideilor, dezvoltarea civilizatiei, si de care ne leaga bastina noastra, caci romanul s-a nascut prin eclectismul politic; gramatica se va reduce la misia sa, si scriitorii, dupa invatatura, talentul si aplecarile lor, vor intrebuinta, alege, lepada si romaniza cuvintele. De a face din limba o chestie de nationalitate se intelege; dar de a inturna si rasturna o limba impotriva trasului ei este alta chestie: chestie de pedanti, de nestiitori, de sarlatani sau de misei, cand nu este cumva o negutitorie de sentimente patriotice. De a vorbi de asezarea limbii pe niste baze mai solide, de baze cerute de regulile ce constituie o limba este o frazeologie stralucitoare pentru ochii slabi, ingamfatoare pentru cel ce o scrie, desarta pentru intelepti. Cand se naste o limba in lume, se naste cu organismul ei, se naste negresit pe o baza solida, pe baza alteratiilor sau a decompozitiei altor limbi, pe conditiile vietuirii a poporului ce o infie sau care se naste cu ea, precum romanii, pe conditiile climei, a vecinatatii si o mie de alte conditii ce alcatuiesc istoria. Nu doara sa cainam romanii ca, surzi si muti, nemiscatori si nesimtiti doua mii de ani, nu au avut rabdare a astepta zilele noastre, pentru a li se face o limba solida. Daca cititorii Romaniei literare stiu muzica, ar putea asemana cuvintele insemnate cu oarecare intorsaturi urlate nepotrivite cu notele si acompanemantul.

Pana la ziua dorita a infratirii sistemelor, Patria eroica din Bucuresti, un corp ager, ce respira ca un torent liber un aer de viata vegetala, spanzurata cu sffortu pe varfurile antitezei, ca o pasare pe bolta cerului va urma a sprijini sistemele, ba inca va mai naste o sistema ce se iscaleste Y grec; singura buche sistematica de care scapase biata romanie. De ce radacina sa fie acest Y grec rusinos, ascuns in coada Patriei noastre, ca alt Y grec ce se ascunde incoada randurilor de pe urma ale emigratiei romane de la 1848?...Nu este ardelenesc, caci Ardealul, si cand se imbraca latineste, tot vorbeste romaneste. Moldo-roman?... Dar romanul de mult s-a despartit de grecul; nu ar fi oare acest Y grec din acele neamuri intelepte, care stiu, zice dl Voinescu, a pregati in optsprezece feluri cartofele , dar nici intr-un fel a vorbi romaneste?... Crescaturi hibride ce starpesc pamantul roman, de care s-a mai vorbit odata in Moldova.






Cugetari - Partea 01 - 01
Cugetari - Partea 01 - 02
Cugetari - Partea 01 - 03
Cugetari - Partea 01 - 04
Cugetari - Partea 01 - 05
Cugetari - Partea 01 - 06
Cugetari - Partea 01 - 07
Cugetari - Partea 01 - 08
Cugetari - Partea 01 - 09
Cugetari - Partea 01 - 10
Cugetari - Partea 01 - 11
Cugetari - Partea 01 - 12
Cugetari - Partea 01 - 13
Cugetari - Partea 02 - 01
Cugetari - Partea 02 - 02
Cugetari - Partea 02 - 03
Cugetari - Partea 02 - 04
Cugetari - Partea 02 - 05
Cugetari - Partea 02 - 13
Cugetari - Partea 02 - 14
Cugetari - Partea 02 - 15


Aceasta pagina a fost accesata de 536 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio