Autori > Alecu Russo


Cugetari - Partea 02 - 01



01.


Simtul firesc al romanului seamana a fi amenintat de intreaga stingere. Sisteme se ridica in contra sistemelor, scoalele se ridicauna asupra alteia si se intreaba in furia polemicii starnite de catevaluni: Cine a dat nascare jargonului? Tu... eu?... Bucurestii sau Blajul, sau jargonul nu ar fi oare limba reactionarilor, aristocratilor, slavonilor si rusolatrilor moldoveni, care, dupa concluziile neconcluzand ale dlui B... , au slabiciunea absurda si retrograda de a crede si propovadui ca instrumentul cu care s-ar putea canta romaneste este bun, dar ca mesterii nu sunt vrednici. Noi, care credem ca glasul a opt milioane de suflete are mare putere in cumpana logicii, si putere mai mare decat logica sistemelor ce se intemeiesc pe gramatici straine si pe uri politice fara fiinta astazi, noi, care credem ca glasul acestor opt milioane de suflete este mai mult decat o coterie, cuvant mai mult artistic si glumet decat drept, aruncat de dl B... cu dezinvoltura stiuta a limbajului bucurestean, ne-am incredintat, dupa patrunzatoare cercetare a lexicoanelor, ca coterie insemneaza societati mici (romaneste: adunari), sau prietenii literare si altele sau scoale sistematice, ce se incerc a trai afara de viata obstii si a se deosebi de traiul tuturor, bunaoara cuacarii si pedantii.

Cat de frumoase sunt sistemele si rodurile lor, sunt romani natangi, convinsi ca o limba, fie ea turcita, grecita, frantuzita si slavonita, cand vorbeste de neam si s-a nascut cu el, cand spune de trecut, de patrie si in fiecare cuvant sta o traditie istorica, o durere,o fala, sau o simtire, e o limba nepieritoare si cu anevoie de a starpi. Propovaduirea calvinista a produs vietatea romaniei; ea, precum s-azis, a scapat neamul de oficialitatea slavonismului in stat si in biserica, care oficialitate ne mana in adevar a nu mai fi natie si reduce limba la un patoa dezmostenit precum e acel patoa romanesc de pe sesurile Tisei. Dar propovaduirea calvinista si reactia romaneasca in contra ne aduse forma desavarsita, forma concreta a neamului nostru. Pentru a talmaci ideea noastra mai cu patrundere, am zice ca romania a iesit inarmata de toate puterile vietuitoare din revolutia religioasa, ca Minerva din fruntea lui Jupiter, nescapand din vedere ca neamul nostru este rodul lumii romana si al lumii barbara pe malul Dunarii, cum frantujii, italienii, spaniolii sunt rodurile in alte proportii al civilizatiei vechi si a salbaticimii. Moderna ura politica a moscalilor, de care poate fratii de peste munti ca mai departati nu erau si nu sunt patrunsi ca noi, ne-a aruncat in italienism, in frantuzism si in alte isme ce nu erau si nu sunt romanism. insa primejdiile politice, incat priveste robirea sufletului roman, au trecut, adevaratul romanism trebuie a-si ridica capul.

Deosebitele scoale despartitoare lumii romana se unesc in socotinta lor despre putina stiinta a limbii slovenilor si prin slovenii acestia ne magulim a crede ca se intelege reactionarii moldoveni ai Romaniei literare. Ce vor sa zica scoalele cu cuvantul de stiinta a limbii nu se prea pricepe, caci tesatura, legatura partilor unei fraze, singularul si pluralul sunt astazi stiinte ale copiilor si nu se cere nici barba, nici ani pentru a lor invatatura. Purechetul unei virguli, lipsa unei vocale, gresul unei perioade sunt lucruri serioase, marturisim, si vrednicesc refutatii si nopti de neodihna a capetelor invatate, dar sa fie indurare si iertare cand cititorul va putea culege ideea prin greselile limbii. — Nu corectura scrisului face cartile maibune... indeosebi pentru limba romana, unde sa cautam regulileei? in scoale?... Dar scoalele se deosebesc toate prin sistema detesatura si de ortografie, si toate pornesc de la analogii straine, unele italiene, altele latinesti, altele frantuzesti. — in cartile bisericesti, in cronicari, in pildele lui sincai, lui Klein, lui Maior, ale putinilor carturari in urma acestor, in poeti ca Carlova si Scavinski?... Dar scoalele, ca sa fie logice, trebuie sa respinga si pe unii si pe altii, ca ei sunt barbari, si nu sunt romani, dupa Blaj sau dupa Bucuresti.

Daca cartile si manuscrisele cele mai vechi nu ne dau alta limba decat aceea ce umblam a lepada astazi, putem oare sa presupunem regulile, radacinile, terminatiile si schimonositurile combinate si complicate ce ne impun scoalele, si putem crede ca cuvant de evanghelie ca Iasul, Blajul sau Bucurestii au gasit romania prapadita.

Nu. - Cartile cele intai erau izbucnirea duhului neamului, ce isi gasise intregimea lui dupa framantarea nevoita a veacurilor, erau revolutia invingatoare a ideii romaniei, ce se misca in sfarsit inveacul al XV-lea si vin la lumina in veacul al XVI-lea, cu limba, cu aplecarile, cu civilizatia si presimtirea de tarie a ei. Pana a nu luci la soare, nationalitatile mocnesc veacuri, si odata rasar cu toate armele lor, credinta religioasa, credinta politica, civilizatie si limba.

Ideea romaniei, nascand in veacul al XVI-lea, se preface in revolutie politica si porneste regulat analele nationalitatii prin tiparire de carti: dar temelia acelei revolutii este traditia orala.

Traditia orala a neamului nostru cuprinsa in cantecele vechi, zise astazi balade, ne da tot romanismul cartilor bisericesti si al cronicarilor, iar nicicum romanismul nou. Asta traditie orala, netinuta in seama de scoale, asta traditie pe care este zidita nationalitatea romana imprastiata intr-o minunata asemanare si unire pe toate laturile romanesti, e limba. Cata osebire ar fi intre provincialismurile moldo-ardeleano-romane, am avut si mai avem inca o limba mai presus, o limba cu care ne putem intelege delaolalta, moldovanul cu tisanul, ardeleanul cu craioveanul.

Decat vom discuta si argumenta latineste despre sisteme negaioase, care ostenesc, suntem in incredere, si pe dascali si pe ucenici, ne inchipuim mai bine ca romanii nu stiu nici latineste, nici frantuzeste, nici italieneste; si se multumesc a spori inainte, in rod si in frumusete, limba aceea care le-au facut veacurile, pentru care i-au hulit, necajit, chinuit ungurii si slavonii.

Nici Racine, nici Pascal, nici Schiller, nici Homer, nici Dante nu au facut gramatici; unii din ei au scris pana a nu fi gramatica in limbile lor, si scrierile lor au slujit de-a face gramatici, si fac podoaba neamurilor lor si a omenirii. Nationalitatea nu sta nici in gramatica, nici in radacini, nici in terminatiile unei limbi, dar in limba uzuala; romanilor numai le-a fost dat a incepe viata cu carti nepotrivite si a slabi nationalitatea cu sisteme si chestii innoite din galcevirile retorilor picarii grecilor si a romanilor si din sfezile scolastice ale Veacului din Mijloc.

De unde a pornit impotrivirea buruitoare in contra calvinismului, de acolo trebuie sa porneasca si reactia mantuitoare in contra scolasticii latinesti, ce ne duce la apostazia nationalitatii. Uitam ca latinismul si neolatinismul au fost un steag politic, ce nu mai prinde loc acum; intre romani, moldovenii, si intre moldoveni, colaboratorii Romaniei literare sunt singurii ce nu au impus romanilor nici gramatici, nici alta scriere dupa iscodirile inchipuirii lor; singura Moldova, ca si in lupta nasterii, a sprijinit traditia scrisa si traditia orala. Este iertat dar Moldovei a cerceta titlurile necontestate vechi si a cumpani temeiurile noua; este iertat Moldovei, care a pus mai multe pietre la zidirea veche a nationalitatii a se convinge daca limbile noua fac cat limba veche, cat de frumoase si armonioase sunt ele, daca substitutia lor este putincioasa, de nevoie, si conforma cu telul la care sunt chemate limbile de a fi un organ de intelegere nu a unor oameni, dar a oamenilor, si a se incredinta ca latinirea, sau frantuzirea, sau talienirea romaniei vredniceste truzile ce am putea intrebuinta in cercetari si lucruri mai serioase.





Cugetari - Partea 01 - 01
Cugetari - Partea 01 - 02
Cugetari - Partea 01 - 03
Cugetari - Partea 01 - 04
Cugetari - Partea 01 - 05
Cugetari - Partea 01 - 06
Cugetari - Partea 01 - 07
Cugetari - Partea 01 - 08
Cugetari - Partea 01 - 09
Cugetari - Partea 01 - 10
Cugetari - Partea 01 - 11
Cugetari - Partea 01 - 12
Cugetari - Partea 01 - 13
Cugetari - Partea 02 - 01
Cugetari - Partea 02 - 02
Cugetari - Partea 02 - 03
Cugetari - Partea 02 - 04
Cugetari - Partea 02 - 05
Cugetari - Partea 02 - 13
Cugetari - Partea 02 - 14
Cugetari - Partea 02 - 15


Aceasta pagina a fost accesata de 579 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio